Institutul Naţional de Cercetări Economice
Masă rotundă: “Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii: realizări, provocări şi perspective”
Vizualizări: 406 / Publicat: 29-07-2013, 09:28 /

 

Masă rotundă: “Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii: realizări, provocări şi perspective”


 

Cu prilejul vizitei senatorului american Mike Brubaker la Chişinău, pe data de 25 iulie 2013, în cadrul Institutului Naţional de Cercetări Economice a avut loc masa rotundă cu genericul  “Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii: realizări, provocări şi perspective”.

 

Evenimentul a fost de bun augur, reprezentînd un interes sporit atît pentru comunitatea științifică, cît și pentru alte instituții de resort. La masa rotundă, pe  lângă colaboratorii Institutului, au participat și reprezentanți ai Agenţiei de Inovare şi Transfer Tehnologic, Camerei de Comerţ Americane din Moldova, Centrului Analitic „Expert-Grup”.

 

În cadrul evenimentului s-a făcut un schimb de idei privind evoluția relaţiilor economice dintre ambele state şi perspectivele de colaborare pe viitor. De pe urma discuțiilor au fost scoase în evidență avantajele reciproce ce ar rezulta din intensificarea relaţiilor economice dintre ambele state și au fost identificate perspectivele de dezvoltare a rapoartelor bilaterale în diverse sectoare economice.

 

Vizita de lucru a Senatorului Mike Brubaker a fost posibilă datorită programului Legislative Fellows Program, administrat de Consiliile Americane, care presupune schimbul de experienţă dintre profesionaliştii din domeniul administrării fiscale.


Download: republic-of-moldova-2-fin.ppt [1.04 Mb] (copieri: 285)


Evoluţia economiei Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2013
Vizualizări: 1329 / Publicat: 24-07-2013, 23:29 /
În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  
Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 
Instabilitatea economiilor din zona Euro;
Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.
Evoluţiile de la începutul anului indică asupra faptului că economia naţională are o imunitate foarte joasă la tendințele de pe plan internaţional, acestea influențând negativ capacitatea de creştere în acest an. Deși la începutul anului au apărut anumite semne de revenire, provenite din estimările optimiste pentru evoluţiile din sectorul agricol, situaţia principalilor parteneri economici şi, presupunem, îmbunătăţirea uşoară a mediului de afaceri, înaintarea în cel de-al doilea trimestru indică asupra fragilității încă sporite a economiei, temperând așteptările de creștere de la începutul anului care se apropiau de aproximativ 5%. 
În primele trei luni ale anului, volumul PIB a fost în creștere cu 3,5%, față de perioada similară a anului precedent, fiind susținut de o evoluție mai bună a sectorului de bunuri, servicii și a impozitelor nete pe produs. Acestea au sporit cu 2,2%, 2,8% și 6,6%, comparativ cu -1,3%, 2,6% și, corespunzător -1,6% în trimestrul I 2012. 
În primul trimestru valoarea adăugată în agricultura a sporit cu 2,3%, după o creștere cu 1,6% în perioada similară a anului precedent. 2012. Condițiile climaterice de la începutul anului promit o recoltă relativ bună de cereale, în timp ce cultura fructelor şi legumelor pare să fie compromisă de  ploile cu grindină din această vară. 
Rezultatele recoltei joase a fructelor şi legumelor pare să se reflecte în evoluţiile IPC în prima jumătate a anului, creşterea căruia a fost determinată preponderent de accelerarea preţurilor de consum a produselor alimentare, în timp ce cele nealimentare şi serviciile au marcat o tendinţă de descreştere.
Datele privind producția agricolă în primul trimestru permit cu greu aprecierea evoluțiilor sectorului pentru întregul an, aceasta fiind formată, preponderent din producția animalieră – ceea ce reprezintă în mod normal mai puțin de  1/3 din producția agricolă anuală. Producția din sectorul zootehnic s-a redus cu 0,1 p.p., comparativ cu volumul înregistrat în T I al anului precedent, înregistrându-se concomitent și o scădere a efectivului de animale  în gospodăriile de toate categoriile. 
Începând cu luna februarie, producţia industrială a intrat pe o pantă de ascensiune, ritmul de creştere sporind până la 23,5% în luna aprilie. Ca urmare temperării în luna mai, creşterea volumului producţiei industriale în primele cinci luni ale anului a fost de 5,9%. Previziunile privind evoluţiile  producţiei industriale în 2013 sunt ambigue. Aceasta ar putea fi influenţată pozitiv de industria alimentară, sporirea producţiei de maşini şi aparate electrice (impulsionată, inclusiv de activitatea noului investitor german) şi industria extractivă susţinută de sporirea sectorului de construcţii. Totodată, perspectivele de creştere ale industriei pot fi anihilate de revenirea foarte lentă a cererii interne şi externe din partea principalilor parteneri economici, în special, fiind afectaţi producătorii din industria uşoară.
Un indicator al reducerii presiunii asupra mediului de afaceri poate fi considerat scăderea în ianuarie-martie 2013 a raportului  dintre numărul de întreprinderi radiate şi cele înregistrate. 
Contribuţia cea mai mare asupra creşterii PIB în trimestrul întâi au avut-o evoluţiile din sectorul terţiar. Imboldul cel mai mare a fost generat de construcţii, comerţul cu amănuntul şi transporturile şi comunicaţiile care indică asupra creşterii consumului intern. La fel, un indicator al revenirii  mediului de afaceri este creşterea cererii pentru tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. 
Astfel, de la începutul anului s-au înregistrat următoarele tendinţe pentru activităţile menţionate:
Valoarea adăugată în construcţii a sporit cu 10,5% în primul trimestru;
 În ianuarie-iunie 2013, volumul mărfurilor transportate a accelerat comparativ, cu perioada similară a anului precedent cu 14,7%, în timp ce parcursul mărfurilor a temperat  în creştere cu 18,8 p.p, marcând un spor de 9,4%. Totodată în trimestru II, creşterea transportul mărfurilor s-a redus vizibil;
Valoarea adăugată în serviciile de comerţ cu amănuntul şi ridicata au sporit cu 3,5% în primul trimestru în anul curent, temperând în creştere  comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deşi relativ volatilă, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate de comerţ cu ridicata a sporit în această perioadă cu 5,8%, reducându-se în schimb cu 2,2% veniturile din vânzări ale întreprinderilor cu activitate de comerţ cu amănuntul. 
Creşterea PIB în trimestrul întâi a fost susţinută de o reanimare uşoară a consumului final al gospodăriilor, a cererii externe, dar şi de activitatea investiţională a antreprenorilor, însă vulnerabilitatea acestor factori rămâne a fi relativ înaltă, ceea ce generează o situaţie de În ianuarie-martie 2013, salariul mediu lunar a marcat o uşoară creştere în termeni reali, totodată s-a înregistrat şi o sporire a  ratei șomajului cu 0,9 p.p,  faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 8,1%. 
incertitudine privind capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivelul aşteptărilor.
Consumul final al gospodăriilor a contribuit cu 3,5% la sporirea PIB în trimestrul I. Acesta a fost susținut de o creştere a veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu 8,4% faţă de perioada similară a anului precedent. care a constituit 1559,8 MDL. Totodată, creştere veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri, şi mai puţin de veniturile din activitatea salarială. 
 Ca urmare situaţiei încă incerte în principalele ţări gazdă ale emigranților moldoveni, remiterile efectuate din străinătate şi-au moderat ritmul de creştere cu 3,8 p.p. în trimestrul I şi riscă să afecteze volumul transferurilor realizate în acest an.  Totodată, acestea rămân a fi unul dintre generatoarele cele mai importante de creştere ale economiei naţionale. Valoarea remiterilor a constituit 395,7 mil. USD în ianuarie –martie 2013, fiind în creştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întâi 2012. Transferurile mijloacelor băneşti efectuate de către persoanele fizice din străinătate până în luna mai, au constituit 584 mil. USD, cu 12% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2012 (în ianuarie-mai 2012 acestea au sporit cu 3,3%), în pofida reducerii acestora cu 0,6% în luna mai;
Contribuţia investiţiilor la creşterea PIB în trimestrul I a fost mai mare comparativ cu perioada similară a anului precedent, totodată aceasta s-a datorat mai cu seamă, bazei de comparaţie foarte joasă. Creşterea acestora a fost susţinută, în mare parte de investiţiile realizate din bugetul de stat şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, aportul investitorilor privaţi fiind însă în scădere. Au sporit de mai mult de două ori ISD-urile, constituind 60,6 mil. USD, dar această creştere s-a produs după o scădere de 50% în T I 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut.  
Comparativ cu anul precedent, producţia naţională a întâmpinat o susţinere mai mare din partea cererii externe care, în ianuarie-mai, exporturile fiind în creştere cu 8,9%, devenind tot mai pronunţat rolul unor parteneri mai puţin tradiţionali – ex. Turcia. Totodată, începând cu luna aprilie rezervele de creştere au început să se epuizeze, temperându-se exporturile pe două pieţe importante Federaţia Rusă şi Italia. Reducerea preţurilor mondiale pentru o serie de produse, inclusiv energetice, scăderea volumelor de produse importate pentru prelucrare în interiorul ţării şi reducerea cererii pentru produsele reexportate, a menţinut o creştere temperată a importurilor. Deşi conjunctura factorilor externi pare să condiţioneze o temperare atât a exporturilor, cât şi a importurilor în acest an, la sfârșitul anului am putea avea o îmbunătăţire uşoară a  contului curent, estimându-se revitalizarea exporturilor de produse agroalimentare . 
În primele 5 luni ale anului se poate observa o optimizare a colectărilor şi utilizărilor mijloacelor băneşti în bugetul public naţional, deficitul constituind 362,7 mil MDL – o scădere semnificativă faţă de nivelul înregistrat în perioadele similare ale anilor 2012 (865,7 mil. MDL) şi 2011 (1194,8 mil. MDL). Sa îmbunătăţit raportul veniturilor colectate la cele prognozate (99,7%), inclusiv sporind rolul unor surse mai sigure de venit: impozitul pe venit pentru activitate de întreprinzător şi a taxelor rutiere speciale. La fel au fost optimizate şi cheltuielile, acestea fiind realizate în proporţie de doar 79,6%. Totodată, această optimizare creează şi anumite riscuri de subfinanţare a unor domenii importante pentru dezvoltarea economiei naţionale, care de altfel se află în pare parte în gestiune publică – învățământ, ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, transporturi şi gospodăria drumurilor ş.a. 
Sectorul bancar. Un stimul pentru mediul de afaceri a venit din partea sistemului bancar, care în perioada ianuarie-mai 2013 a operat cu rate reduse la depozitele şi creditele acordate, comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar scăderea ponderii creditelor neperformante poate fi un indicator al îmbunătăţirii activităţii antreprenoriale. Totodată, încrederea populaţiei în sistemul bancare naţional a fost pusă încă o dată pusă la încercare de evenimentele produse la cea mai mare bancă comercială din RM.  

În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  


Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 

  • Instabilitatea economiilor din zona Euro;
  • Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
  • Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.

Prelegerea Publică “Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”
Vizualizări: 412 / Publicat: 24-07-2013, 13:50 /
 
 Marţi, 23 iulie 2013, ora 10:00, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.1, et.2) a avut loc Prelegerea Publică cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”, ţinută de către Dl. Iurie Roşca, preşedintele Universităţii Populare din Moldova. 
În cadrului acestui eveniment a fost prezentată o viziune asupra cauzelor eşecurilor economice în Republica Moldova şi au fost punctate unele soluţii de redresare ale acestora. Raportorul a scos în evidenţă aspecte de ordin istoric, geopolitic, sociologic, politic şi ideologic, care au determinat crearea situaţiei economice actuale şi a conturat contextul în care se află ţara, analizând cele două oferte simetrice de integrare, între care ar urma să opteze Republica Moldova – Uniunea Europeană şi/sau Uniunea Eurasiatică. Între cele două opţiuni Iurie Roşca sugerează o a treia cale. El susţine: „Aceasta e CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMICE. CALEA A TREIA este concomitent şi o opţiune geopolitică în sensul neaderării imediate şi necondiţionate la unul dintre cele două „spaţii vamale largi”, din Vest sau din Est, dar şi una de politică economică internă. Altminteri, dreptul nostru la autoguvernare devine o ficţiune, iar  dezvoltarea economică – un vis irealizabil (…). De la un naţionalism romantic, naiv şi poate inevitabil de acum două decenii trebuie să trecem spre un naţionalism economic, pragmatic şi unificator de energii colective.” 
 Iurie Roşca a oferit tuturor doritorilor o carte în limbile română şi rusă, scrisă în mod special pentru acest eveniment.    
Manifestarea a fost organizată de Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM.
La eveniment au participat reprezentanţi ai mediului academic, ai organizaţiilor din sfera ştiinţei şi inovării, rectorii şi prorectorii pentru ştiinţă din instituţiile de învăţământ superior, doctoranzi, studenţi, persoane interesate, reprezentanţi ai societăţii civile şi reprezentanţi ai mass-media.  



(Raportor: Iurie ROŞCA, preşedintele Universităţii Populare din Moldova)

 Marţi, 23 iulie 2013, ora 10:00, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.1, et.2) a avut loc Prelegerea Publică cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”, ţinută de către Dl. Iurie Roşca, preşedintele Universităţii Populare din Moldova.


MASĂ ROTUNDĂ
Vizualizări: 339 / Publicat: 24-07-2013, 00:00 /

“Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii:

realizări, provocări şi perspective”

 

Joi,  25 iulie 2013

 

În perioada 22-28 iulie 2013, Senatorul Statului Pennsylvania, Dl. Mike Brubaker va efectua o vizită oficială în Republica Moldova  în cadrul programului Legislative Fellows, gestionat de Consiliile Americii, care are drept obiectiv schimbul de cunoştinţe şi experienţă dintre bursieri şi  colegii lor din Euroasia şi America.


Conducător al Comitetului Economic al Senatului din anul 2011, în timpul vizitei sale, Dl. Mike Brubaker se va întruni cu reprezentanţii Ministerului Finanţelor, Inspectoratului Fiscal Principal de Stat şi ai celor teritoriale, precum şi ai altor instituţii de relevanţă culturală ,  legislativă şi economică din ţară.


În acest context, pe data de 25 iulie 2013, Institutul Naţional de Cercetări Economice, invită toate persoanele interesate la masa rotundă  cu genericul “Relaţiile economice ale Republicii Moldova cu Statele Unite ale Americii: realizări, provocări şi perspective” pentru a discuta potenţialul de dezvoltare al relaţiilor economice dintre state dintr-o perspectivă ştiinţifică. În cadrul evenimentului va  participa Dl. Mike Brubaker şi experţi din cadrul principalelor instituţii ştiinţifice din ţară. 

 

Download: agenda-ro.doc [28 Kb] (copieri: 237)


Vizita dlui Dr. Ceslav Ciobanu, Profesor, Ambasador (ret), Universitatea de Stat din Virginia, la INCE
Vizualizări: 412 / Publicat: 23-07-2013, 23:59 /
În data de 19 iulie, curent, Dl dr. Ceslav Ciobanu, Profesor, Ambasador (ret), profesor la Universitatea de Stat din Virginia în domeniul Științelor politice, administrare publică şi economie, a efectuat o vizită de lucru la Institutul Naţional de Cercetări Economice.   
În cadrul întrevederii au fost discutate problemele ce ţin de dezvoltarea economiei şi a ştiinţei economice din Republica Moldova pe parcursul ultimilor 20 de ani. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte ale cercetărilor ce se efectuează în cadrul ambelor instituţii, tematica proiectelor ştiinţifice atît din cadrul INCE, cît şi cele derulate în cadrul Universităţiide Stat din Virginia.
De asemenea, excelenţa sa, dl Dl dr. Ceslav Ciobanu, şi-a exprimat ferma poziţie vizând calitatea înaltă şi complexitatea studiilor efectuate de către cercetătorii ştiinţifici ai INCE, precum şi importanţa diseminării acestora la mai multe nivele, un exemplu relevant fiind elaborarea studiului „Tendinţe în Economia Moldovei” (MET), care de fiecare dată trezeşte interes atât din partea auditoriului autohton cît şi a reprezentanţilor străini în Republica Moldova.
În final a fost reiterată poziţia ambelor părţi privind importanţa acestui tip de întrevederi, precum şi au fost analizate posibilele metode de cooperare între instituţiile respective, realizate în cadrul unui acord de colaborare care urmează a fi semnat între părţi în scurt timp.

 

Vizita dlui Dr. Ceslav Ciobanu, Profesor, Ambasador (ret), Universitatea de Stat din Virginia, la INCE

 

În data de 19 iulie, curent, Dl dr. Ceslav Ciobanu, Profesor, Ambasador (ret), profesor la Universitatea de Stat din Virginia în domeniul Științelor politice, administrare publică şi economie, a efectuat o vizită de lucru la Institutul Naţional de Cercetări Economice.   


În cadrul întrevederii au fost discutate problemele ce ţin de dezvoltarea economiei şi a ştiinţei economice din Republica Moldova pe parcursul ultimilor 20 de ani. În cadrul discuţiilor au fost abordate aspecte ale cercetărilor ce se efectuează în cadrul ambelor instituţii, tematica proiectelor ştiinţifice atît din cadrul INCE, cît şi cele derulate în cadrul Universităţiide Stat din Virginia.


Vizita conducerii Agenţiei de stat pentru proprietatea intelectuală a Republicii Moldova la Institutul Naţional de Cercetări Economice
Vizualizări: 930 / Publicat: 17-07-2013, 16:49 /

 

Vizita conducerii Agenţiei de stat pentru proprietatea intelectuală a Republicii Moldova la Institutul Naţional de Cercetări Economice

 

În data de 17 iulie, curent,  o delegaţie de la AGEPI în persoana dnei Lilia Bolocan, director general şi dl dr. Iurie Badîr, şef direcţie Economie şi Finanţe a efectuat o vizită de lucru la INCE.

 

În cadrul discuţiilor purtate cu conducerea IEFS, au fost accentuate direcţiile principale de colaborare şi coparticipare la programe şi proiecte ştiinţifice bilaterale, fiind trasate punctele principale incluse în acordul de colaborare bilateral, care urmează a fi semnat în scurt timp.


Prelegerea Publică “Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”
Vizualizări: 351 / Publicat: 15-07-2013, 22:20 /

(Raportor: Iurie ROŞCA, preşedintele Universităţii Populare din Moldova)

2013-07-23

 

 

 

Marţi, 23 iulie 2013, ora 10:00, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.1, et.2) Vă invităm la Prelegerea Publică cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”, ţinută de către Dl. Iurie Roşca, preşedintele Universităţii Populare din Moldova. 
În cadrului acestui eveniment va fi prezentată o viziune asupra cauzelor eşecurilor economice în Republica Moldova şi vor fi punctate unele soluţii de redresare ale acestora. Raportorul va puncta aspecte de ordin istoric, geopolitic, sociologic, politic şi ideologic, care au determinat crearea situaţiei economice actuale şi va contura contextul în care se află ţara, analizând cele două oferte simetrice de integrare, între care ar urma să opteze Republica Moldova – Uniunea Europeană şi/sau Uniunea Eurasiatică. Între cele două opţiuni Iurie Roşca sugerează o a treia cale. El susţine: „Aceasta e CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMICE. CALEA A TREIA este concomitent şi o opţiune geopolitică în sensul neaderării imediate şi necondiţionate la unul dintre cele două „spaţii vamale largi”, din Vest sau din Est, dar şi una de politică economică internă. Altminteri, dreptul nostru la autoguvernare devine o ficţiune, iar  dezvoltarea economică – un vis irealizabil (…). De la un naţionalism romantic, naiv şi poate inevitabil de acum două decenii trebuie să trecem spre un naţionalism economic, pragmatic şi unificator de energii colective.” 
Iurie Roşca va oferi tuturor doritorilor o carte în limbile română şi rusă, scrisă în mod special pentru acest eveniment.
Manifestarea este organizată de Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM.
La eveniment sunt invitaţi toţi doritorii şi reprezentanţi ai mass-media.
Marţi, 23 iulie 2013, ora 10:00, în Sala Mică a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr.1, et.2) Vă invităm la Prelegerea Publică cu genericul „Republica Moldova: de la independenţa politică - spre independenţa economică”, ţinută de către Dl. Iurie Roşca, preşedintele Universităţii Populare din Moldova. 

În cadrului acestui eveniment va fi prezentată o viziune asupra cauzelor eşecurilor economice în Republica Moldova şi vor fi punctate unele soluţii de redresare ale acestora. Raportorul va puncta aspecte de ordin istoric, geopolitic, sociologic, politic şi ideologic, care au determinat crearea situaţiei economice actuale şi va contura contextul în care se află ţara, analizând cele două oferte simetrice de integrare, între care ar urma să opteze Republica Moldova – Uniunea Europeană şi/sau Uniunea Eurasiatică. Între cele două opţiuni Iurie Roşca sugerează o a treia cale. El susţine: „Aceasta e CALEA INDEPENDENŢEI ECONOMICE. CALEA A TREIA este concomitent şi o opţiune geopolitică în sensul neaderării imediate şi necondiţionate la unul dintre cele două „spaţii vamale largi”, din Vest sau din Est, dar şi una de politică economică internă. Altminteri, dreptul nostru la autoguvernare devine o ficţiune, iar  dezvoltarea economică – un vis irealizabil (…). De la un naţionalism romantic, naiv şi poate inevitabil de acum două decenii trebuie să trecem spre un naţionalism economic, pragmatic şi unificator de energii colective.” 

Iurie Roşca va oferi tuturor doritorilor o carte în limbile română şi rusă, scrisă în mod special pentru acest eveniment.

Manifestarea este organizată de Institutul Naţional de Cercetări Economice al AŞM.

La eveniment sunt invitaţi toţi doritorii şi reprezentanţi ai mass-media.

 

 

Download: draft-agenda-prelegere-publica-rosca.doc [33.5 Kb] (copieri: 206)


Conferinţa ştiinţifico-practică “SATUL MOLDOVENESC DIN PERSPECTIVA SOCIODEMOGRAFICĂ„
Vizualizări: 350 / Publicat: 12-07-2013, 16:02 /


Cu prilejul Zilei Mondiale a Populației, marcată  în fiecare an pe 11 iulie, la Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM a avut loc conferința ştiinţifico-practică “Satul moldovenesc din perspectiva sociodemografică”. Evenimentul a fost organizat de Centrul de Cercetări Demografice.


La conferință au participat reprezentanții mediului academic, organelor de resort (Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Comisia Națională pentru Populație, Biroul Migrație și Azil, Biroul Național de Statistică, ș.a.), organizațiilor internaționale (Fondul ONU pentru Populație UNFPA Moldova), societății civile  și reprezentanții mass-media (TV Publika, Radio Moldova, Europa Liberă, ziarele Moldova Suverană, Timpul, Ziarul de Gardă, Ziarul Național ș.a.).

 


Piaţa funciară autohtonă: lipsa transparenţei – lipsa stabilităţii
Vizualizări: 820 / Publicat: 8-07-2013, 13:47 /

Piaţa funciară, ca fragment specific al mecanismului general de gestionare a pieţei, a fost restabilită în Republica Moldova spre sfârşitul secolului trecut (a. 1999). Statistica oficială privind piaţa funciară, fiind încă nereprezentativă şi incompletă, a cunoscut o înviorare abia la începutul  anului 2000.

În baza investigaţiilor efectuate s-a constatat, că în toată perioada de activitate a pieţei funciare (ne referim anume la tranzacţiile cu terenuri agricole), au fost conturate tendinţe clare şi univoce de creştere în dinamică a indicatorilor principali, care reflectă aspectele cantitative de dezvoltare a relaţiilor funciare, bazate pe proprietatea privată, inclusiv corelaţia dintre cerere şi ofertă, preţurile de piaţă ale pământului agricol şi a suprafeţelor vândute – cumpărate, etc. Din toată gama acestor indicatori, cel mai important a fost şi rămâne a fi preţul de piaţă al pământului agricol. Dat fiind faptul, că acest indicator, în condiţiile pieţei funciare libere, se formează nu în baza indicaţiilor administrative (fie că este vorba despre preţul  normativ al pământului, fie că se are în vedere alte metode de influenţă asupra preţului de piaţă), ci în baza negocierilor libere, nepărtinitoare dintre cumpărător şi vânzător, putem constata apariţia preţurilor de piaţă obiective şi argumentate, capabile de a satisface, cel puţin parţial, interesele atât a investitorilor, cât şi a persoanelor care vând această avere naturală unică.


Au fost elaborate noile tarife actualizate de costuri şi alte normative economice pentru produsele agro-alimentare
Vizualizări: 534 / Publicat: 3-07-2013, 09:33 /