Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » IMPORTANŢA PLANIFICĂRII STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICE PRIN ABORDAREA DE TIP BOTTOM-UP, PE PRINCIPIUL DEZVOLTĂRII LOCALE INTEGRATE

IMPORTANŢA PLANIFICĂRII STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICE PRIN ABORDAREA DE TIP BOTTOM-UP, PE PRINCIPIUL DEZVOLTĂRII LOCALE INTEGRATE
Vizualizări: 3919 / Publicat: 31-01-2013, 15:14 /

Experiența autorităților locale din Republica Moldova, referitor la implementarea și punerea în funcțiune a strategiilor de dezvoltare locală, pune în evidență deficiențe a modelelor de planificare și de percepere a documentelor strategice.


Scopul acestui articol este de a contura importanța planificării strategice locale prin abordarea de tip bottom-up, adică o planificare de jos în sus – o planificare care vine de la nivelul membrilor societății spre autoritatea locală.


Orice strategie trebuie construită pe principiul dezvoltării locale integrate. Prin dezvoltarea locală integrată se înțelege dezvoltarea care corelează trei aspecte majore ale dezvoltării, și anume:

  • Dezvoltare economică,
  • Dezvoltare socială,
  • Gestionarea echilibrată a resurselor și a mediului natural.

Planificarea strategică de tip „bottom-up” este specifică UE, și anume Obiectivului General al Axei 4 – LEADER. Abordarea LEADER „de jos în sus”, reprezintă o modalitate ce permite actorilor locali de a  determina nevoile zonei din care provin şi de a contribui la dezvoltarea teritorială din punct de vedere economic, demografic, educaţional, cultural etc. prin intermediul unei strategii de dezvoltare elaborată şi implementată local. Abordarea LEADER – „de jos în sus” – reprezintă o modalitate ce permite Grupului de Acţiune Locală să îşi aleagă un grup coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe teritoriul sau, măsuri transpuse în strategiile de dezvoltare locală, pentru a pune în valoare potenţialul endogen al teritoriului.


În contextul celor expuse, ținem să accentuăm importanța planificării de jos în sus, utilizînd resursele neo-endogene, pentru a răspunde necesităților locale și a tinde spre dezvoltare sustenabilă (dezvoltare care are o continuitate). Pentru autoritățile locale din Republica Moldova este imperativ să înțeleagă această sarcină și să contribuie la organizarea planificărilor strategice participative prin abordarea de tip „bottom-up”.


Un exemplu relevant privind implementarea practicii menționate îl reprezintă elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Hîncești pentru perioada 2013-2020. Prin intermediul experților Institutului de Economie, Finanțe și Statistică și a formatorilor cu practică europeană în dezvoltare strategică locală, Consiliul Raional Hîncești a reușit să își asume angajamentul de planificare „bottom-up”. S-a lucrat intensiv asupra sensibilizării comunității, de a participa de rînd cu reprezentații Consiliului Raional la analiza situației existente în raion, expunîndu-se asupra principalelor probleme care afectează diferite pături ale societății. De asemenea au fost expuse și analizate așteptările și viziunea comunității referitoare la dezvoltarea raionului Hîncești pe termen lung, deoarece strategia de dezvoltare socioeconomică a raionului Hăncești este planificată pentru o perioadă de 7 ani (2013 – 2020). În contextul procesului de planificare, membrii societății și-au asumat angajamentul civic (unul dintre cei patru piloni care caracterizează capitalul social al comunității) de a utiliza resursele endogene, inclusiv resursele proprii pentru a contribui la dezvoltare raionului.


Dorim să prezentăm etapele de bază, pentru ca un plan strategic de dezvoltare socio-economică locală să fie sustenabil și realizabil.


  1. Crearea grupului de lucru local. În componența acestui grup de lucru trebuie să participe nu doar reprezentații autorităților locale de nivelul I și II, dar și membrii comunității, reprezentați ai diferitor pături sociale;
  2. Stabilirea domeniului de cuprindere a strategiei. Așa cum a fost menționat, strategia trebuie să se bazeze pe principiul dezvoltării locale integrate. Este notoriu ca domeniile strategiei să aibă acoperire cuprinzătoare și nivelul de expertiză a membrilor grupului de lucru local să fie suficient;
  3. Analiza situației actuale. La ceastă etapă membrii comunității trebuie să participe activ pentru a se expune asupra tuturor problemelor și resurselor existente în localitate. De asemenea, viziunea obiectivă a formatorilor și/sau consultanților, experților care urmează să pună pe hîrtie strategia, este foarte importantă, pentru a prioritiza cum trebuie de acționat ulterior;
  4. Viziunea comunității. O strategie nu trebuie să se rezume doar la rezolvarea problemelor, dar trebuie să fie condusă spre o aspirație comună a membrilor societății;
  5. Formularea obiectivelor;
  6. Dezvoltarea planurilor comunitare de acțiune, a țintelor și a planului de monitorizare a strategiei. De asemenea este important de întocmit o hartă comparativă a indicatorilor de impact și de rezultat, pentru a înțelege ce se va atinge în rezultatul implementării unui obiectiv, program și proiect.


Doar cu o asemenea abordare, planurile strategice de dezvoltare socio-economică locală ar putea avea un impact pozitiv asupra tuturor factorilor interesați din comunitate.


Autor: Dumitru STRATAN, expert planificare strategică și dezvoltare regională