Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » Evoluţia economiei Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2013

Evoluţia economiei Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2013
Vizualizări: 11456 / Publicat: 24-07-2013, 23:29 /
În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  
Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 
Instabilitatea economiilor din zona Euro;
Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.
Evoluţiile de la începutul anului indică asupra faptului că economia naţională are o imunitate foarte joasă la tendințele de pe plan internaţional, acestea influențând negativ capacitatea de creştere în acest an. Deși la începutul anului au apărut anumite semne de revenire, provenite din estimările optimiste pentru evoluţiile din sectorul agricol, situaţia principalilor parteneri economici şi, presupunem, îmbunătăţirea uşoară a mediului de afaceri, înaintarea în cel de-al doilea trimestru indică asupra fragilității încă sporite a economiei, temperând așteptările de creștere de la începutul anului care se apropiau de aproximativ 5%. 
În primele trei luni ale anului, volumul PIB a fost în creștere cu 3,5%, față de perioada similară a anului precedent, fiind susținut de o evoluție mai bună a sectorului de bunuri, servicii și a impozitelor nete pe produs. Acestea au sporit cu 2,2%, 2,8% și 6,6%, comparativ cu -1,3%, 2,6% și, corespunzător -1,6% în trimestrul I 2012. 
În primul trimestru valoarea adăugată în agricultura a sporit cu 2,3%, după o creștere cu 1,6% în perioada similară a anului precedent. 2012. Condițiile climaterice de la începutul anului promit o recoltă relativ bună de cereale, în timp ce cultura fructelor şi legumelor pare să fie compromisă de  ploile cu grindină din această vară. 
Rezultatele recoltei joase a fructelor şi legumelor pare să se reflecte în evoluţiile IPC în prima jumătate a anului, creşterea căruia a fost determinată preponderent de accelerarea preţurilor de consum a produselor alimentare, în timp ce cele nealimentare şi serviciile au marcat o tendinţă de descreştere.
Datele privind producția agricolă în primul trimestru permit cu greu aprecierea evoluțiilor sectorului pentru întregul an, aceasta fiind formată, preponderent din producția animalieră – ceea ce reprezintă în mod normal mai puțin de  1/3 din producția agricolă anuală. Producția din sectorul zootehnic s-a redus cu 0,1 p.p., comparativ cu volumul înregistrat în T I al anului precedent, înregistrându-se concomitent și o scădere a efectivului de animale  în gospodăriile de toate categoriile. 
Începând cu luna februarie, producţia industrială a intrat pe o pantă de ascensiune, ritmul de creştere sporind până la 23,5% în luna aprilie. Ca urmare temperării în luna mai, creşterea volumului producţiei industriale în primele cinci luni ale anului a fost de 5,9%. Previziunile privind evoluţiile  producţiei industriale în 2013 sunt ambigue. Aceasta ar putea fi influenţată pozitiv de industria alimentară, sporirea producţiei de maşini şi aparate electrice (impulsionată, inclusiv de activitatea noului investitor german) şi industria extractivă susţinută de sporirea sectorului de construcţii. Totodată, perspectivele de creştere ale industriei pot fi anihilate de revenirea foarte lentă a cererii interne şi externe din partea principalilor parteneri economici, în special, fiind afectaţi producătorii din industria uşoară.
Un indicator al reducerii presiunii asupra mediului de afaceri poate fi considerat scăderea în ianuarie-martie 2013 a raportului  dintre numărul de întreprinderi radiate şi cele înregistrate. 
Contribuţia cea mai mare asupra creşterii PIB în trimestrul întâi au avut-o evoluţiile din sectorul terţiar. Imboldul cel mai mare a fost generat de construcţii, comerţul cu amănuntul şi transporturile şi comunicaţiile care indică asupra creşterii consumului intern. La fel, un indicator al revenirii  mediului de afaceri este creşterea cererii pentru tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. 
Astfel, de la începutul anului s-au înregistrat următoarele tendinţe pentru activităţile menţionate:
Valoarea adăugată în construcţii a sporit cu 10,5% în primul trimestru;
 În ianuarie-iunie 2013, volumul mărfurilor transportate a accelerat comparativ, cu perioada similară a anului precedent cu 14,7%, în timp ce parcursul mărfurilor a temperat  în creştere cu 18,8 p.p, marcând un spor de 9,4%. Totodată în trimestru II, creşterea transportul mărfurilor s-a redus vizibil;
Valoarea adăugată în serviciile de comerţ cu amănuntul şi ridicata au sporit cu 3,5% în primul trimestru în anul curent, temperând în creştere  comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deşi relativ volatilă, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate de comerţ cu ridicata a sporit în această perioadă cu 5,8%, reducându-se în schimb cu 2,2% veniturile din vânzări ale întreprinderilor cu activitate de comerţ cu amănuntul. 
Creşterea PIB în trimestrul întâi a fost susţinută de o reanimare uşoară a consumului final al gospodăriilor, a cererii externe, dar şi de activitatea investiţională a antreprenorilor, însă vulnerabilitatea acestor factori rămâne a fi relativ înaltă, ceea ce generează o situaţie de În ianuarie-martie 2013, salariul mediu lunar a marcat o uşoară creştere în termeni reali, totodată s-a înregistrat şi o sporire a  ratei șomajului cu 0,9 p.p,  faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 8,1%. 
incertitudine privind capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivelul aşteptărilor.
Consumul final al gospodăriilor a contribuit cu 3,5% la sporirea PIB în trimestrul I. Acesta a fost susținut de o creştere a veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu 8,4% faţă de perioada similară a anului precedent. care a constituit 1559,8 MDL. Totodată, creştere veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri, şi mai puţin de veniturile din activitatea salarială. 
 Ca urmare situaţiei încă incerte în principalele ţări gazdă ale emigranților moldoveni, remiterile efectuate din străinătate şi-au moderat ritmul de creştere cu 3,8 p.p. în trimestrul I şi riscă să afecteze volumul transferurilor realizate în acest an.  Totodată, acestea rămân a fi unul dintre generatoarele cele mai importante de creştere ale economiei naţionale. Valoarea remiterilor a constituit 395,7 mil. USD în ianuarie –martie 2013, fiind în creştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întâi 2012. Transferurile mijloacelor băneşti efectuate de către persoanele fizice din străinătate până în luna mai, au constituit 584 mil. USD, cu 12% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2012 (în ianuarie-mai 2012 acestea au sporit cu 3,3%), în pofida reducerii acestora cu 0,6% în luna mai;
Contribuţia investiţiilor la creşterea PIB în trimestrul I a fost mai mare comparativ cu perioada similară a anului precedent, totodată aceasta s-a datorat mai cu seamă, bazei de comparaţie foarte joasă. Creşterea acestora a fost susţinută, în mare parte de investiţiile realizate din bugetul de stat şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, aportul investitorilor privaţi fiind însă în scădere. Au sporit de mai mult de două ori ISD-urile, constituind 60,6 mil. USD, dar această creştere s-a produs după o scădere de 50% în T I 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut.  
Comparativ cu anul precedent, producţia naţională a întâmpinat o susţinere mai mare din partea cererii externe care, în ianuarie-mai, exporturile fiind în creştere cu 8,9%, devenind tot mai pronunţat rolul unor parteneri mai puţin tradiţionali – ex. Turcia. Totodată, începând cu luna aprilie rezervele de creştere au început să se epuizeze, temperându-se exporturile pe două pieţe importante Federaţia Rusă şi Italia. Reducerea preţurilor mondiale pentru o serie de produse, inclusiv energetice, scăderea volumelor de produse importate pentru prelucrare în interiorul ţării şi reducerea cererii pentru produsele reexportate, a menţinut o creştere temperată a importurilor. Deşi conjunctura factorilor externi pare să condiţioneze o temperare atât a exporturilor, cât şi a importurilor în acest an, la sfârșitul anului am putea avea o îmbunătăţire uşoară a  contului curent, estimându-se revitalizarea exporturilor de produse agroalimentare . 
În primele 5 luni ale anului se poate observa o optimizare a colectărilor şi utilizărilor mijloacelor băneşti în bugetul public naţional, deficitul constituind 362,7 mil MDL – o scădere semnificativă faţă de nivelul înregistrat în perioadele similare ale anilor 2012 (865,7 mil. MDL) şi 2011 (1194,8 mil. MDL). Sa îmbunătăţit raportul veniturilor colectate la cele prognozate (99,7%), inclusiv sporind rolul unor surse mai sigure de venit: impozitul pe venit pentru activitate de întreprinzător şi a taxelor rutiere speciale. La fel au fost optimizate şi cheltuielile, acestea fiind realizate în proporţie de doar 79,6%. Totodată, această optimizare creează şi anumite riscuri de subfinanţare a unor domenii importante pentru dezvoltarea economiei naţionale, care de altfel se află în pare parte în gestiune publică – învățământ, ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, transporturi şi gospodăria drumurilor ş.a. 
Sectorul bancar. Un stimul pentru mediul de afaceri a venit din partea sistemului bancar, care în perioada ianuarie-mai 2013 a operat cu rate reduse la depozitele şi creditele acordate, comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar scăderea ponderii creditelor neperformante poate fi un indicator al îmbunătăţirii activităţii antreprenoriale. Totodată, încrederea populaţiei în sistemul bancare naţional a fost pusă încă o dată pusă la încercare de evenimentele produse la cea mai mare bancă comercială din RM.  

În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  


Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 

  • Instabilitatea economiilor din zona Euro;
  • Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
  • Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.


Evoluţiile de la începutul anului indică asupra faptului că economia naţională are o imunitate foarte joasă la tendințele de pe plan internaţional, acestea influențând negativ capacitatea de creştere în acest an. Deși la începutul anului au apărut anumite semne de revenire, provenite din estimările optimiste pentru evoluţiile din sectorul agricol, situaţia principalilor parteneri economici şi, presupunem, îmbunătăţirea uşoară a mediului de afaceri, înaintarea în cel de-al doilea trimestru indică asupra fragilității încă sporite a economiei, temperând așteptările de creștere de la începutul anului care se apropiau de aproximativ 5%. 


În primele trei luni ale anului, volumul PIB a fost în creștere cu 3,5%, față de perioada similară a anului precedent, fiind susținut de o evoluție mai bună a sectorului de bunuri, servicii și a impozitelor nete pe produs. Acestea au sporit cu 2,2%, 2,8% și 6,6%, comparativ cu -1,3%, 2,6% și, corespunzător -1,6% în trimestrul I 2012. 


În primul trimestru valoarea adăugată în agricultura a sporit cu 2,3%, după o creștere cu 1,6% în perioada similară a anului precedent. 2012. Condițiile climaterice de la începutul anului promit o recoltă relativ bună de cereale, în timp ce cultura fructelor şi legumelor pare să fie compromisă de  ploile cu grindină din această vară.


Rezultatele recoltei joase a fructelor şi legumelor pare să se reflecte în evoluţiile IPC în prima jumătate a anului, creşterea căruia a fost determinată preponderent de accelerarea preţurilor de consum a produselor alimentare, în timp ce cele nealimentare şi serviciile au marcat o tendinţă de descreştere.

Datele privind producția agricolă în primul trimestru permit cu greu aprecierea evoluțiilor sectorului pentru întregul an, aceasta fiind formată, preponderent din producția animalieră – ceea ce reprezintă în mod normal mai puțin de  1/3 din producția agricolă anuală. Producția din sectorul zootehnic s-a redus cu 0,1 p.p., comparativ cu volumul înregistrat în T I al anului precedent, înregistrându-se concomitent și o scădere a efectivului de animale  în gospodăriile de toate categoriile.


Începând cu luna februarie, producţia industrială a intrat pe o pantă de ascensiune, ritmul de creştere sporind până la 23,5% în luna aprilie. Ca urmare temperării în luna mai, creşterea volumului producţiei industriale în primele cinci luni ale anului a fost de 5,9%. Previziunile privind evoluţiile  producţiei industriale în 2013 sunt ambigue. Aceasta ar putea fi influenţată pozitiv de industria alimentară, sporirea producţiei de maşini şi aparate electrice (impulsionată, inclusiv de activitatea noului investitor german) şi industria extractivă susţinută de sporirea sectorului de construcţii. Totodată, perspectivele de creştere ale industriei pot fi anihilate de revenirea foarte lentă a cererii interne şi externe din partea principalilor parteneri economici, în special, fiind afectaţi producătorii din industria uşoară.


Un indicator al reducerii presiunii asupra mediului de afaceri poate fi considerat scăderea în ianuarie-martie 2013 a raportului  dintre numărul de întreprinderi radiate şi cele înregistrate. 

Contribuţia cea mai mare asupra creşterii PIB în trimestrul întâi au avut-o evoluţiile din sectorul terţiar. Imboldul cel mai mare a fost generat de construcţii, comerţul cu amănuntul şi transporturile şi comunicaţiile care indică asupra creşterii consumului intern. La fel, un indicator al revenirii  mediului de afaceri este creşterea cererii pentru tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor.


Astfel, de la începutul anului s-au înregistrat următoarele tendinţe pentru activităţile menţionate:

  • Valoarea adăugată în construcţii a sporit cu 10,5% în primul trimestru;
  • În ianuarie-iunie 2013, volumul mărfurilor transportate a accelerat comparativ, cu perioada similară a anului precedent cu 14,7%, în timp ce parcursul mărfurilor a temperat  în creştere cu 18,8 p.p, marcând un spor de 9,4%. Totodată în trimestru II, creşterea transportul mărfurilor s-a redus vizibil;
  • Valoarea adăugată în serviciile de comerţ cu amănuntul şi ridicata au sporit cu 3,5% în primul trimestru în anul curent, temperând în creştere  comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deşi relativ volatilă, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate de comerţ cu ridicata a sporit în această perioadă cu 5,8%, reducându-se în schimb cu 2,2% veniturile din vânzări ale întreprinderilor cu activitate de comerţ cu amănuntul. 


Creşterea PIB în trimestrul întâi a fost susţinută de o reanimare uşoară a consumului final al gospodăriilor, a cererii externe, dar şi de activitatea investiţională a antreprenorilor, însă vulnerabilitatea acestor factori rămâne a fi relativ înaltă, ceea ce generează o situaţie de În ianuarie-martie 2013, salariul mediu lunar a marcat o uşoară creştere în termeni reali, totodată s-a înregistrat şi o sporire a  ratei șomajului cu 0,9 p.p,  faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 8,1%.

 incertitudine privind capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivelul aşteptărilor.


Consumul final al gospodăriilor a contribuit cu 3,5% la sporirea PIB în trimestrul I. Acesta a fost susținut de o creştere a veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu 8,4% faţă de perioada similară a anului precedent. care a constituit 1559,8 MDL. Totodată, creştere veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri, şi mai puţin de veniturile din activitatea salarială.  


Ca urmare situaţiei încă incerte în principalele ţări gazdă ale emigranților moldoveni, remiterile efectuate din străinătate şi-au moderat ritmul de creştere cu 3,8 p.p. în trimestrul I şi riscă să afecteze volumul transferurilor realizate în acest an.  Totodată, acestea rămân a fi unul dintre generatoarele cele mai importante de creştere ale economiei naţionale. Valoarea remiterilor a constituit 395,7 mil. USD în ianuarie –martie 2013, fiind în creştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întâi 2012. Transferurile mijloacelor băneşti efectuate de către persoanele fizice din străinătate până în luna mai, au constituit 584 mil. USD, cu 12% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2012 (în ianuarie-mai 2012 acestea au sporit cu 3,3%), în pofida reducerii acestora cu 0,6% în luna mai;


Contribuţia investiţiilor la creşterea PIB în trimestrul I a fost mai mare comparativ cu perioada similară a anului precedent, totodată aceasta s-a datorat mai cu seamă, bazei de comparaţie foarte joasă. Creşterea acestora a fost susţinută, în mare parte de investiţiile realizate din bugetul de stat şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, aportul investitorilor privaţi fiind însă în scădere. Au sporit de mai mult de două ori ISD-urile, constituind 60,6 mil. USD, dar această creştere s-a produs după o scădere de 50% în T I 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut.


Comparativ cu anul precedent, producţia naţională a întâmpinat o susţinere mai mare din partea cererii externe care, în ianuarie-mai, exporturile fiind în creştere cu 8,9%, devenind tot mai pronunţat rolul unor parteneri mai puţin tradiţionali – ex. Turcia. Totodată, începând cu luna aprilie rezervele de creştere au început să se epuizeze, temperându-se exporturile pe două pieţe importante Federaţia Rusă şi Italia. Reducerea preţurilor mondiale pentru o serie de produse, inclusiv energetice, scăderea volumelor de produse importate pentru prelucrare în interiorul ţării şi reducerea cererii pentru produsele reexportate, a menţinut o creştere temperată a importurilor. Deşi conjunctura factorilor externi pare să condiţioneze o temperare atât a exporturilor, cât şi a importurilor în acest an, la sfârșitul anului am putea avea o îmbunătăţire uşoară a  contului curent, estimându-se revitalizarea exporturilor de produse agroalimentare . 


În primele 5 luni ale anului se poate observa o optimizare a colectărilor şi utilizărilor mijloacelor băneşti în bugetul public naţional, deficitul constituind 362,7 mil MDL – o scădere semnificativă faţă de nivelul înregistrat în perioadele similare ale anilor 2012 (865,7 mil. MDL) şi 2011 (1194,8 mil. MDL). Sa îmbunătăţit raportul veniturilor colectate la cele prognozate (99,7%), inclusiv sporind rolul unor surse mai sigure de venit: impozitul pe venit pentru activitate de întreprinzător şi a taxelor rutiere speciale. La fel au fost optimizate şi cheltuielile, acestea fiind realizate în proporţie de doar 79,6%. Totodată, această optimizare creează şi anumite riscuri de subfinanţare a unor domenii importante pentru dezvoltarea economiei naţionale, care de altfel se află în pare parte în gestiune publică – învățământ, ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, transporturi şi gospodăria drumurilor ş.a. 


Sectorul bancar. Un stimul pentru mediul de afaceri a venit din partea sistemului bancar, care în perioada ianuarie-mai 2013 a operat cu rate reduse la depozitele şi creditele acordate, comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar scăderea ponderii creditelor neperformante poate fi un indicator al îmbunătăţirii activităţii antreprenoriale. Totodată, încrederea populaţiei în sistemul bancare naţional a fost pusă încă o dată pusă la încercare de evenimentele produse la cea mai mare bancă comercială din RM.