Pagina principală » Noutăți și evenimente » Lansarea unui nou număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”

Lansarea unui nou număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”
Vizualizări: 4889 / Publicat: 24-04-2018, 10:53 /

 

Lansarea unui nou număr al publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei”

 

 La data de 24 aprilie 2018, Institutului Naţional de Cercetări Economice a lansat o nouă ediție a publicației trimestriale „Tendinţe în economia Moldovei”– “Moldovan Economic Trends” (MET) - nr. 28.

Publicația integrală în limba română poate fi descărcată aici: met-28_ro_site_.pdf [5.02 Mb] (copieri: 1101)

Publicația integrală în limba engleză poate fi descărcată aici: met_28_-en_web.pdf [6.04 Mb] (copieri: 749)

REZUMATUL EDIŢIEI

Producţia

În anul 2017, produsul intern brut al economiei naționale a înregistrat o creștere (în termeni reali) de 4,5% comparativ cu anul precedent.

Influența cea mai semnificativă asupra creșterii PIB au avut-o următoarele activități: comerțul cu ridicata și amănuntul – 1,3%; agricultura, silvicultura și pescuitul – 1,0%; industria extractivă și industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritatea, gestionarea deșeurilor, activitățile de decontaminare – 0,4%; informațiile și comunicațiile – 0,2%; construcțiile – 0,1%,

Activitățile industriale care au înregistrat în perioada respectivă cele mai mari creșteri au fost: fabricarea echipamentelor electrice (+39,4%), fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice (+16,4%), alte activităţi industriale n.c.a. (15,1%), fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și semiremorcilor (+12%), prelucrarea lemnului, fabricarea  produselor din lemn și plută, cu excepția mobilei; fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite (+11,4%) și industria alimentara (+6,4%), etc.

Producția agricolă în toate categoriile de gospodării în anul 2017 a marcat o creștere de 8,6% (prețuri comparabile) față de anul 2016. Acest fapt s-a datorat sporirii producției vegetale cu 13,1%, pe când producția animalieră a înregistrat o reducere de 2,1% f.p.s.a.p.

Pe parcursul anului 2017, întreprinderile de transport pe cale rutieră, feroviară, fluvială și aeriană au înregistrat o creștere de 23,8% f.p.s.a.p. a volumului de mărfuri transportate, ce a constituit în unități valorice 17,3 mil. tone. De asemenea, a crescut și parcursul mărfurilor, însumând 4630,1 mil. tone-km (+13,7% f.p.s.a.p.). Numărul de pasageri transportați cu autobuze şi microbuze, în perioada respectivă, s-a redus cu 1,8% față de anul precedent.

Volumul de investiții în active imobilizate în anul 2017 a constituit 20996,6 mil. MDL (în prețuri curente), o valoare net superioară cu 1,3% comparativ cu anul 2016. În perioada analizată în structura investițiilor pe tipuri de imobilizări corporale cota predominantă  (33,1% față de totalul investițiilor în active imobilizate) îi revine mașinilor, utilajelor și instalațiilor de transmisie.

Preţuri şi rate de schimb

Rata medie anuală a inflației pentru anul 2017 s-a plasat cu puțin peste limita superioară intervalului țintei inflației stipulat în Strategia politicii monetare pe termen mediu și a constituit 6,6%, ceea ce reprezintă o accelerare relativă față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent (+0,3 p.p.). În aceeași perioadă, pentru componentele IPC s-au înregistrat următoarele majorări: produse alimentare – 7,9%, produse nealimentare – 4,5%, servicii – 7,1%.

În trimestrul IV, 2017 ritmul de creştere a IPC a fost de 7,5%, majorându-se faţă aceeași perioadă a anului precedent cu 5p.p. Accelerarea ritmului IPC la sfârșitul anului este imprimată în special de segmentul mărfurilor alimentare și servicii, ca urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile în primul caz și  impactului majorărilor de tarife la unele servicii reglementate, în cel din urmă.

Inflaţia de bază de la începutul anului 2017 s-a menținut într-un interval de variație relativ stabil, și a constituit 5,1% f.a.p.a.p., scăzând faţă de aceeași perioadă a anului 2016 cu 0,2p.p. Rata anuală a inflaţiei de bază de la începutul anului curent s-a situat într-un interval de variaţie mai puţin volatil comparativ cu fluctuaţiile de IPC, la aceasta au contribuit aprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă precum și prin eliminarea din calculul acesteia a unor preţuri asupra cărora influenţa politicii monetare este puţin semnificativă sau nulă: cele administrate, volatile (legume, fructe, ouă, combustibili), ale produselor din tutun și ale băuturilor alcoolice.

În trimestrul IV, 2017 creşteri neuniforme au înregistrat şi alţi indici ai preţurilor, care comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent au avut următoarele evoluţii:

ü  indicele preţurilor producţiei industriale a crescut comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 0,1p.p. și a atins nivelul de 2,9%;

ü  în sectorul construcţiilor preţurile au scăzut faţă de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent cu 3,9p.p., ritumul de creștere fiind de 5%;

ü  preţurile producătorului la produsele agricole s-au diminuat cu 5,2% faţă de perioada similară a anului 2016;

ü  ritmul de creştere a preţurilor pentru combustibili a atins nivelul de 8,7% f.p.s.a.p., ceea ce atestă o majorare cu 10,9p.p, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

 

În trimestrul IV, 2017 cursul mediu nominal de schimb faţă de principalele valute de referinţă a fost de 20,5 MDL/EUR şi 17,4 MDL/USD, apreciindu-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 5,5% faţă de moneda unică europeană şi cu 13,3% faţă de dolarul SUA.

Politica monetară

Politica monetară promovată de Banca Națională a Moldovei pe parcursul anului 2017 a fost influențată de amplificarea presiunilor inflaționiste generate în mare parte de schimbările în politica fiscală, ajustarea prețurilor reglementate la noile realități ale pieței precum și excesul major de lichidități în economie.

În prima jumătate a anului 2017, BNM a menținut neschimbată rata de bază la nivelul de 9%, după care aceasta a fost redusă în patru etape, coborând spre sfârşit de an cu 2,5 p.p. faţă de nivelul înregistrat la sfârşitul anului precedent, pînă la 6,5%. În acelaşi sens s-au modificat şi rata dobânzii la creditele overnight care s-a redus până la 9,5% și rata dobânzii la depozitele overnight până la 3,5%.

În anul 2017, rata rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă  a fost majorată în două etape, în luna aprilie 2017 de la 35% la 37%, după care în luna mai - la 40%, cu 20 p.p. peste maxima istorică a ratei RMO înregistrată în anul 2008. Rata rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în valute convertibile a rămas neschimbată la nivelul de 14%. Menținerea în continuare a acestei rate la un nivel suficient de înalt se repercrutează negativ asupra volumului creditării economiei, care și așa este foarte scăzut.

Volumul activelor oficiale de rezervă către sfârşitul anului 2017 s-a majorat de la începutul anului curent cu 597,4 mil.USD şi continuă să crească. Soldul activelor oficiale de rezervă la sfârșitul trimestrului IV, 2017 a constituit 2,8 mld.USD, sporind cu 27,1% f.p.s.a.p.

În anul 2017 masa monetară a înregistrat o temperare de ritm, comparativ cu dinamica înregistrată în anul 2016.  O contribuţie mai semnificativă la creşterea masei monetare, similar situației înregistrate în anul precedent, au avut-o componentele agregatului monetar M1, în special depozitele la vedere în monedă naţională.

Finanţele publice

Veniturile Bugetului public național au fost în creștere în anul 2017 cu 16,2 % La formarea resurselor bugetului public au contribuit cu o pondere considerabilă de 47,5% a încasărilor - bugetul de stat, fiind urmat de bugetul asigurărilor sociale cu 24,93%,  cu o pondere mai mică a încasărilor - bugetelor locale cu 18,8% , iar cea mai mică contribuție a avut-o FAOAM, cu 8,8%.

Valoarea veniturilor provenite din impozite și taxe în perioada nominalizată a înregistrat 34476,0 mil.MDL, în creștere față de anul precedent cu 17,9% sau cu 5244,91 mil MDL. Totodată, s-a înregistrat o descreștere de 363,7 mil.MDL sau 26,5% a veniturilor din granturi. Aportul cel mai mare la formarea venitului BNP le-au avut impozitele pe mărfuri și servicii cu 46,11%, (sau 71,4% din totalul veniturilor fiscale), din care TVA a acumulat 31,60% din total venituri al BPN, iar accizele - 11,15%, cea mai mare parte, cca 96%, revenind accizelor la mărfurile importate. Menționăm, că ponderea scăzută a impozitelor pe venit comparativ cu impozitele și taxele pe mărfuri și servicii ne permite să afirmăm, că economia Republicii Moldova se bazează în continuare pe modelul economiei de consum cu accent pe import de mărfuri și servicii.

Partea de cheltuieli a bugetului public național în anul 2017 s-a realizat în valoare de 54524,1 mil. MDL, reprezentând o creștere cu 6 061,5 mil. MDL sau cu 12,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Ca pondere în PIB acestea au înregistrat o diminuare cu 4,86 p.p. de la 40,27% din PIB în 2016 până la 35,41% din PIB în 2017. Ponderea majoră în cheltuielile  totale o dețin cele efectuate pentru finanțarea domeniului social -66,06%, inclusiv protecția socială -34,97%, ocrotirea sănătății -13,33%, învățământ -17,76% iar cele mai mici cheltuieli, de 0,27% le constituie finanțările activităților de protecție a mediului înconjurător.

Executarea bugetului public național în anul 2017 a rezultat cu un sold bugetar deficitar de 1144,7 mil. lei în condițiile în care pentru anul 2017 a fost stabilită ținta de deficit bugetar de 3,0% din PIB el a constituit (datele PIB estimativ) doar 0,76%. Este cel mai mic nivel al deficitului bugetar în decursul ultimilor 6 ani și se datorează uni ritm mai rapid de creștere a a veniturilor bugetare față de cheltuieli.

La situația din 31 decembrie 2017, soldul datoriei sectorului public s-a diminuat cu 851,4 mil. lei sau cu 1,4 % comparativ cu sfârșitul anului 2016 și a constituit 58 451,7 mil. lei. Conform datelor privind PIB-ul operativ pentru anul 2017, ponderea datoriei sectorului public în  PIB, la situația din  31  decembrie  2017,  a  constituit  38,9%, înregistrând o diminuare cu 4,9 p.p. comparativ cu situația de la finele anului 2016. Acest fapt se datorează nu diminuării valorii absolute a datoriei publice, ci ritmului accelerat de creștere a PIB-ului față de ritmul de creștere a datoriei publice.

Sectorul bancar

Problema majoră a  activității sectorului bancar pe parcursul anului 2017 este diminuarea valorii portofoliul de credite brute acordate de către băncile comercialecare  a înregistrat o depreciere de cu 3,71 la sută sau 1 288,0 mil. MDL.  Diminuarea ritmului de acordare a creditelor nu s-a asociat însă și cu scăderea nivelului de risc a portofoliului. Astfel, pe parcursul anului 2017, valoarea creditelor neperformante a fost în creștere cu 481,6 mil. MDL sau 2,0% față de 31.12.2016 ponderea lor în total portofoliu de credite constituind 18,38%. Totodată se remarcă migrarea creditelor de la persoanele juridice spre persoanele fizice și din valută străină în cea națională, fapt datorat aprecierii leului moldovenesc, dar și creșterii cererii față de creditele de consum în detrimentul celor de finanțare a activității de antreprinoriat.

Pe parcursul anului 2017, activele sectorului bancar au continuat să înregistreze creștere, băncile menținând capitalul, lichiditatea și profitabilitatea la un nivel înalt. Creșterea valorii activelor, din păcate s-a datorat în special creșterii lichidităților. Astfel, ponderea activelor lichide în totalul activelor (principiul II al lichidității) înregistrează nivelul de 55,48%, mai mult cu 6,3 p.p. față de 31.12.2016 și de cca 2,5 ori mai mare decât limita minimă, stabilită de BNM. Sporirea continua de lichidități în sistemul bancar este rezultatul înăspririi politicii monetare promovate de BNM, care, în fond, are ca scop sterilizarea excesului de masă monetară în vederea menținerii țintei inflaționiste, dar afectează capacitatea băncilor de a credita. Prin urmare, constatăm o creștere exagerată a lichidităților bancare, precum și la o migrare a unei părți de active din credite spre active lichide cu risc redus și rentabilitate acceptabilă, cum ar fi valorile mobiliare de stat..

Problemele sistemului bancar, identificate anterior, sunt reflectate de rezultatul financiar, realizat de bănci în  anul  2017. La 31 decembrie 2017, profitul băncilor pe întregul sistem a constituit 1 538,8 mil. MDL, în creștere cu 60,5 mil. MDL sau 4,09% față de aceeași dată a anului precedent. Majorarea profitului este determinată de diminuarea cheltuielilor cu dobânzile (de la depozite) cu 37,1 la sută, diminuarea deprecierilor la activele financiare cu 61,39 la sută și de majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 6,8 la sută (în mare parte, din taxe și comisioane cu 10,8 la sută). Totuși, doar 39,51% din totalul veniturilor sunt asigurate de activitatea de intermediere financiară, fapt ce confirmă o implicare foarte slabă a băncilor în activitatea de redistribuire a fondurilor și, implicit, la creșterea economică prin asigurarea cu resurse necesare a economiei reale. Deși se atestă o creștere a veniturilor din activitatea de bază a băncilor, cu 1,7p.p., această creștere a ponderii venitului net din dobânzi în total venituri, însă a fost condiționată de diminuarea plăților cu dobânzile la depozite și nu din creșterea încasărilor din creditele acordate.

Prioritățile sectorului bancar moldovenesc rămân a fi asigurarea transparenței structurii acționarilor și îmbunătățirea aplicării normelor de supraveghere prudențială de către băncile autohtone. Cele mai mari bănci comerciale din Republica Moldova, rămân sub supravegherea intensivă încă pe un termen de 3 luni iar la 01 iulie 2017, când a expirat termenul de  decizie asupra vânzării pachetului de 41,09% din acțiunile B.C. „Moldova -Agroindbank" S.A., CNPF l-a extins încă pentru 6 luni, deoarece pentru el încă nu s-a găsit cumpărător. 

 

Sectorul extern

Balanţa de plăţi. Soldul contului curent al balanţei de plăţi în anul 2017 a fost în creștere de 2,2 ori faţă de anul 2016. Contului curent al balanței de plați a înregistrat un deficit de 616,94 mil. dolari. Soldul balanţei serviciilor s-a majorarea pana la 315,29 mil. dolari. Comparativ cu anul 2016 această creştere s-a datorat creşterii exporturilor cu 19,7%, iar importurile de servicii s-au majorat cu 13,2%. Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 30,41 mil. dolari. Contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 569,77 mil. dolari.

Poziţia investiţională internaţională a R.M. și-a continuat tendinţa din perioadele precedente, înregistrând un sold net debitor de 3954,33 mil. dolari, ce s-a aprofundat cu 30,3% faţă de finele anului 2016.

Volumul total al transferurilor de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din R. Moldova, în 2017 a constituit 1199,97 milioane dolari fiind în creştere cu 11,2%, comparativ cu anul 2016..

Comerţului exterior cu bunuri, în 2017 a constituit 7256,5 mil. dolari, înregistrând o creştere cu 19,6% (1191,5 mil. dolari), comparativ cu perioada similară a anului precedent, creşterea comerţului exterior a fost influenţată de evoluţia pozitivă a sectorului agricol.

Deficitul al balanţei comerciale în anul 2017 a constituit  2406,3 mil. dolari, cu 431,3 mil. dolari (21,8%) mai mult faţă de cel înregistrat în anul 2016.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în anul 2017 a constituit 50,2%, față de 50,9% înregistrat în anul 2016.

Mediul de afaceri

Numărul întreprinderilor înregistrate de Agenția Serviciilor Publice s-a majorat semnificativ în T IV 2017 comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent, indicele constituind 115,5%. În ansamblu, numărul întreprinderilor înregistrate în anul 2017 a marcat o creștere de 12,9% comparativ cu anul precedent. Astfel, potrivit datelor Agenției Serviciilor Publice, în Registrul de stat în anul 2017, au fost trecute 6406 întreprinderi noi.

Și în anul acesta continuă tendința de creștere a numărului de întreprinderi radiate. În T IV 2017, numărul întreprinderilor radiate a marcat cea mai mare creștere comparativ cu perioada similară a anilor 2012-2016. Astfel, în T IV 2017 numărul întreprinderilor radiate din Registrul de stat s-a majorat de 2,3 ori f.p.s.a.p., constituind 1936 de unități.  Per ansamblu, în anul 2017, numărul întreprinderilor radiate a constituit 8540 de unităţi sau de 2,1 ori mai mult faţă de anul 2016.

Sectorul social

Situaţia demograficăÎn anul 2017 numărul născuţilor-vii total pe ţară a constituit 34059 pers., fiind în scădere cu 3335 copii sau cu 8,9% comparativ cu anul precedent, rata natalităţii a fost de 9,6 născuţi-vii la 1000 locuitori, fiind în scădere cu 0,9 p.p. f.a.p. Numărul de decedaţi a constituit 36764 pers., înregistrând o scădere de 1725 pers. sau cu 4,5% f.a.p., iar rata mortalităţii a ajuns la 10,4 decedaţi la 1000 locuitori, în scădere cu 0,4 p.p. f.a.p. Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an în anul 2017 a constituit 330 cazuri şi s-a redus cu 23 cazuri în comparaţie cu perioada anului precedent. Scăderea naturală în 2017 a constituit -2705 pers. (-1095 pers. în anul precedent) sau -0,8 pers. la 1000 de locuitori (-0,3 pers. la 1000 de locuitori în anul precedent), majorându-se puternic față de anul precedent și fiind cea mai pronunțată scădere naturală din ultimii 7 ani. Numărul căsătoriilor total pe ţară în anul 2017 a constituit 20921, micşorându-se cu 1071 sau cu 4,9% faţă de perioada anului trecut, iar rata nupţialităţii a constituit 5,9 căsătorii la 1000 locuitori, reducându-se cu 0,3 p.p. f.a.p. Indicatorul în cazul numărului divorțurilor din țară a constituit 9312, fiind în scădere cu 1293 sau cu 12,2% faţă de anul precedent. Rata divorţialităţii a constituit 2,6 divorţuri la 1000 locuitori, cu 0,4 p.p. mai puţin f.a.p. În anul 2017 atât numărul divorțurilor și rata divorțialității, cât și numărul căsătoriilor și rata nupțialității au cele mai mici valori din ultimii 11 ani.


Piaţa forţei de muncă. 
În anul 2017 populaţia economic activă a constituit 1259,1 mii pers., micșorându-se cu 1,1% sau cu 13,7 mii pers. în comparaţie cu anul 2016. Totodată, rata de activitate a populaţiei a fost de 42,2% şi s-a micșorat cu 0,4 p.p. față de nivelul anului 2016. Populaţia ocupată a fost de 1207,5 mii pers., fiind în scădere cu 1,0% comparativ cu anul precedent.  Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a constituit  40,5%, micșorându-se puțin faţă de anul 2016 (40,8%). Numărul şomerilor, conform Biroului Internaţional al Muncii a constituit 51,6 mii pers., fiind în descreștere cu 3,2% față de anul 2016 (53,3 mii pers.). Rata şomajului la nivelul ţării în 2017 a fost de 4,1%, fiind practic la nivelul din anul precedent (4,2%). Populaţia inactivă din ţară (15 ani şi peste) în anul 2017 a fost de 1724,7 mii pers., constituind 57,8% din populaţia totală de această categorie de vârstă şi s-a micșorat cu 0,4 p.p. față de anul precedent. Grupul NEET în anul 2017 a deținut o pondere de 29,3% din populaţia din grupa de vârstă de 15-29 ani (în afară de populaţia plecată peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de muncă).

Remunerarea muncii. În anul 2017 câştigul salarial nominal mediu lunar brut a constituit 5697,1 MDL, majorându-se cu 12,1% față de anul 2016, iar în termeni reali – cu 5,2%. T IV al anului 2017 este caracterizat de o creştere a salariului nominal mediu lunar (6113,6 MDL) cu 12,4% faţă de acelaşi trimestru al anului precedent. În sectorul bugetar salariul mediu lunar (5165,7 MDL) s-a majorat f.p.s.a.p. cu 18,0%, într-o mai mare măsură decât câştigul salarial mediu lunar din sectorul real (6491,8 MDL), care a crescut f.p.s.a.p. cu 10,3%. Cele mai bine plătite tipuri de activităţi economice sunt: Activităţi financiare şi de asigurări (13021,6 MDL), Informaţii şi comunicaţii (12875,5 MDL) şi Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat (11127,5 MDL).

 Veniturile disponibile ale populaţiei pe o lună în anul 2017 au constituit 2244,9 MDL în medie la o persoană, fiind în creştere cu 9,0% f.a.p. În termeni reali veniturile populaţiei au crescut cu 2,2% f.a.p. Cele mai importante surse de venit rămân a fi în continuare: salariile (43,1%), prestaţiile sociale (23,4%) şi transferurile băneşti din afara ţării (16,5%).

Cheltuielile de consum medii lunare ale populaţiei în anul 2017 au constituit în medie pe o persoană 2250,3 MDL, majorându-se cu 6,3% faţă de anul 2016. În termeni reali, ajustând la indicii preţurilor de consum, cheltuielile populaţiei s-au micşorat în medie cu 1,0% f.a.p. Cea mai mare parte a cheltuielilor continuă să fie direcţionată spre: consumul alimentar (43,4%), întreţinerea locuinţei (18,6%) şi îmbrăcăminte şi încălţăminte (10,4%).

Protecţia socială a populaţiei. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor de protecţie socială la 1 ianuarie 2018 a constituit 716,0 mii pers. sau cu 24,8 mii pers. mai mult comparativ cu 1 ianuarie 2017. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 ianuarie 2018 a constituit 1527,87 MDL, fiind în creştere cu 19,8% faţă de 1 ianuarie 2017.

Minimul de existență. Minimul de existenţă în anul 2017 în medie pe lună la o persoană a constituit 1862,4 MDL, majorându-se cu 3,5% faţă de anul 2016.  În oraşele mari minimul de existenţă a constituit 2072,6 MDL, mai mult cu 2,9% faţă de 2016, pentru oraşe mici – 1861,6 MDL, cu 5,5% mai mult faţă de anul precedent, pentru sate el a constituit 1770,5 MDL, mai mult cu 2,7% faţă de anul 2016. Minimul de existență în orașele mari a fost cu 11,3% mai mare decât cel din orașele mici și cu 17,1% mai mare decât minimul de existență în sate. Pe categorii de populaţie, valoarea maximă a minimului de existenţă revine populaţiei în vârstă aptă de muncă – 1984,5 MDL şi, în special, bărbaţilor – 2153,7 MDL.