Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » met » O nouă ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (T-I, 2018)

O nouă ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (T-I, 2018)
Vizualizări: 872 / Publicat: 11-07-2018, 06:21 /

 

Institutul Naţional de Cercetări Economice a lansat o nouă ediţie a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei". 

Conținutul acesteia în limba română poate fi downloadat accesând link-ul: met_29_ro_web_.pdf [5.14 Mb] (copieri: 325)


REZUMATUL EDIŢIEI

Producţia

În perioada ianuarie – martie 2018, produsul intern brut al economiei naționale a înregistrat o creștere de 3,7% (în termeni reali) comparativ cu perioada similară a anului 2017.

Următoarele activități au influențat în mod semnificativ la creșterea PIB: comerțul cu ridicata și amănuntul (+1,2%); industria extractivă și industria prelucrătoare; producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritatea, gestionarea deșeurilor, activitățile de decontaminare +0,8%; informațiile și comunicațiile (+0,6%); tranzacțiile imobiliare (+0,2%); construcțiile (+0,2%);  activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,1%); activitățile financiare și de asigurări (+0,1); arta, activitățile de recreere și de agrement; alte activităţi de servicii; activităţi ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activităţi ale gospodăriilor private de producere de bunuri şi servicii destinate consumului propriu (+0,1%).

Activitățile industriale care în perioada respectivă au înregistrat cele mai mari sporuri au fost: fabricarea echipamentelor electrice (+54,2%), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie  (+24,7%), tăbăcirea și finisarea pieilor; fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțăminte; prepararea și vopsirea blănurilor (+22,8) și fabricarea autovehiculelor, a remorcilor și semiremorcilor (+22,1%).  În aceeași timp, au fost înregistrate și reduceri ale indicilor producției industriale pentru un șir de activități: fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice (-30,8%), fabricarea de mașini, utilaje și echipamente n.c.a. (-20,8%), etc.

Producția agricolă globală  în trimestrul I al anului 2018 păstrează trendul de creștere, fiind cu 1,0% superioară, comparativ cu perioada similară a anului 2017. Majorarea respectivă se datorează sectorului zootehnic, căruia i-au revenit 99% din totalul producției globale în perioada menționată.

În trimestrul I al anului 2018 se schimbă direcția descendentă a deplasării vectorului investițiilor în active imobilizate, fiind înregistrată o creștere cu 2,9% f.p.s.a.p. Acest fapt, în mare măsură, se datorează investițiilor în imobilizările corporale care constituind 97,7% în totalul investițiilor în active imobilizate au marcat o creștere de 2,3%.

Transportarea mărfurilor pe toate căile de transport în perioada ianuarie – martie 2018 a înregistrat creșteri comparativ cu aceeași perioadă a anului 2017 de 13,6%. De asemenea, în perioada respectivă, parcursul mărfurilor a înregistrat o creștere cu 6,4% f.p.s.a.p.

Preţuri şi rate de schimb

Rata medie anuală a inflației în primele trei luni ale anului 2018 și-a revenit în limitele intervalului asociat țintei staționare de 5 la sută (±1,5 puncte procentuale) și a constituit 5,2%, ceea ce totuși reprezintă o accelerare ușoară față de nivelul înregistrat în perioada similară a anului precedent (+0,9 p.p.).  În trimestrul I 2018, pentru componentele IPC s-au înregistrat următoarele majorări: produse alimentare – 8,4%, produse nealimentare – 2,9%, servicii – 3,2%.  Evoluția descendentă a IPC în primele luni ale anului a fost rezultatul diminuării presiunilor din partea prețurilor la produsele alimentare, prețurilor reglementate și aprecierea monedei naționale.

Inflaţia de bază de la începutul anului 2018 urmează un trend descrescător, înregistrând valori mai reduse comparativ cu cele ale IPC. În perioada ianuarie-martie 2018, indicele inflaţiei de bază a constituit 4,7% f.a.p.a.p., în creștere faţă de aceeași perioadă a anului 2017 cu 0,3p.p.

În expresie lunară, comparativ cu perioada similară a anului precedent, ritmul de creștere a inflaţiei de bază a înregistrat următoarele majorări: în ianuarie – 5,2%, în februarie – 4,8% şi în martie – 3,5%. Trendul descrescător a inflației de bază a fost determinat de aprecierea monedei naţionale faţă de principalele valute de referinţă precum și prin scăderea presiunilor inflaționiste din partea componentelor IPC.

În primul trimestru al anului 2018, cursul de schimb a monedei naționale față de principalele valute de referință și-a continuat trendul descrescător consemnat de la începutul anului 2017.  În trimestrul I, 2018 cursul mediu nominal de schimb faţă de principalele valute de referinţă a fost de 20,6 MDL/EUR şi 16,7 MDL/USD, apreciindu-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 3,2% faţă de moneda unică europeană şi cu 16,1% faţă de dolarul SUA .

Politica monetară

În trimestrul I, 2018 BNM a păstrat constanți parametrii principalelor instrumente ale politicii monetare: rata dobânzii de politică monetară a fost menținută la nivelul de 6,5  la sută, iar amplitudinea coridorului simetric format în jurul său de ratele dobânzilor la facilitățile permanente a rămas nemodificată (±3 puncte procentuale).

În trimestrul I, 2018 BNM a menținut neschimbată rata rezervelor obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă, la nivelul de 40 la sută iar rata rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în valute convertibile, la nivelul de 14 la sută.  

Volumul activelor oficiale de rezervă la sfârșitul trimestrului I, 2018 s-au majorat cu 74,9 mil.USD față de sfârșitul anului precedent și constituiau 2875,2 mil.USD.

În trimestrul I, 2018 masa monetară a înregistrat o temperare de ritm, comparativ cu dinamica înregistrată în p.s.a.p. O contribuţie mai semnificativă la creşterea masei monetare, similar situației înregistrate în anul precedent, au avut-o componentele agregatului monetar M1, în special depozitele la vedere în monedă naţională.

 Finanţele publice

Veniturile Bugetului public naţional în primul trimestru al anului 2018 au fost în creștere cu 10,8%. La majorarea încasărilor bugetului public, au contribuit în mare parte veniturile fiscale, în special impozitele și taxele pe mărfuri și servicii, care au avut o pondere de 65,81%  din totalul încasărilor la buget.

În I trimestru 2018, Republica Moldova a primit granturi în sumă de 67,1 mil. MDL, ce este cu 78,5% mai mult decât suma primită în anul precedent. Cele mai importante donații au foste cele primite de la organizaţiile internaţionale, pe când guvernele altor state au virat doar 12,52% din granturile acordate în primul trimestru al anului 2016.  Donatorii externi nu se grăbesc să crească volumul finanțării în condițiile în care nu sunt executate de către guvern acțiunile, care condiționează eliberarea acestor granturi iar unele din deciziile politice chiar vin în contradicțiile cu recomandările organismelor internaționale.

Partea de cheltuieli a bugetului public național în I trimestru 2018 s-a realizat în valoare de 12 153,77 mil. MDL, cu 0,9% (108,1 mil. MDL) mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Ponderea majoră în cheltuielile totale au fost efectuate pentru finanțarea domeniului social (40,66%), iar cele mai mici cheltuieli,  de 0,19% - protecției mediului înconjurător.

Executarea bugetului public național în I trimestru 2018 a rezultat s-a încheiat cu un sold bugetar excedentar de 1 131,1 mil. MDL. Este pentru prima dată în ultimii 8 ani, când în trimestrul I al anului se atestă un excedent bugetar, însă, acest fapt nu este unul relevant, dacă se ia în considerație că nefinanțarea unor cheltuieli importante la nivelul anului precedent este în valoare de 588,9 mil. MDL.

La situația din 31 martie 2018, soldul datoriei sectorului public s-a diminuat cu 1 221,2 mil. MDL sau cu 2,1% comparativ cu sfârșitul anului 2017 și a constituit 57 230,4 mil. MDL. Conform datelor privind PIB-ul prognozat pentru anul 2018, ponderea datoriei sectorului public în PIB, la situația din 31 martie 2018, a constituit 35,1%, înregistrând o diminuare cu 3,8 p.p comparativ cu situația de la finele anului 2017 şi cu 4,4 p.p. comparativ cu perioada similară a anului 2017.

Sectorul bancar

Menţinerea unui grad înalt al riscului de credit reprezintă principala provocare la adresa stabilităţii financiare a sectorului bancar din Republica Moldova. Indicatorii prudențiali ai sectorului bancar privind riscurile, lichiditatea şi solvabilitatea atestă valori superioare limitelor cerințelor minime, însă menținerea primelor 3 bănci, care înglobează 65,53% din totalul activelor bancare în supraveghere intensivă furnizează semnale negative pentru investitorii străini, care sunt așteptați să participe la procurarea pachetelor de 41,09% al acțiunilor „Moldova -Agroindbank" S.A. și cca 63.89 % al BC „Moldindconbank" S.A.

Totuși în primul trimestru al anului 2018 pe piața bancară autohtonă au apărut doi investitori străini. În ianuarie 2018, la B.C. ,,VICTORIABANK” S.A. au fost înregistrate schimbări în structura acționariatului. Astfel, la 16.01.2018 a avut loc licitația pe piața reglementată a Bursei de Valori a Moldovei, la care s-a vândut pachetul de acțiuni cu cota de 39,2 la sută. Ca rezultat, investitor a devenit Banca Transilvania, a doua după mărime bancă din România, prin intermediul companiei olandeze VB Investment Holding B.V. Urmare tranzacției, compania VB Investment Holding B.V., care din 24.05.2016 este acționar cu cota de 27,56% din capitalul social al băncii, în parteneriat cu Banca Transilvania din Romania și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, în prezent deține cota de 66,77 % din capitalul social al băncii, care se va majora până la 72,19 % ca urmare a achiziționării suplimentare a 5,42 % din acțiunile băncii din oferta publică de preluare. Totodată, în luna martie 2018 B.C. ”EXIMBANK - Gruppo Veneto Banca” S.A. devine parte a Grupului Intesa Sanpaolo prin substituirea acționarului majoritar – banca italiană Veneto Banca.

Problema majoră a  activității sectorului bancar este diminuarea valorii portofoliul de credite brute acordate de către băncile comerciale, în I trimestru 2018, care  a înregistrat evoluții negative de 3,34%.  Diminuarea ritmului de acordare a creditelor s-a asociat și cu scăderea nivelului de risc a portofoliului. Astfel, în I trimestru al anului 2018, valoarea creditelor neperformante a constituit 5 084,3 mil. MDL în descreştere cu 287,56 mil. MDL sau 5,47% faţă de 31.03.2017. Totodată se remarcă migrarea creditelor de la persoanele juridice spre persoanele fizice (24,29%) și din valută străină  în cea monedă națională, (59,7 %). Tendința de scădere a creditelor acordate persoanelor juridice reflectă  procesul de încetinire a activității economice, nivelul înalt de incertitudine cât şi modificarea continua a modelului de dezvoltare a economiei naționale de la producere spre consum.  

Creșterea valorii activelor, din păcate s-a datorat mai mult creșterii lichidităților. Astfel, indicele lichidității curente pe sistemul bancar a înregistrat 56,8%, mai mult cu 6,46 p.p. faţă de 31.03.2017 și de aprooape 3 ori mai mult decât limita minimă, stabilită de BNM. Prin urmare, constatăm o creștere exagerată a lichidităților bancare, precum și la o migrare a unei părți de active din credite spre active lichide cu risc redus și rentabilitate acceptabilă, cum ar fi valorile mobiliare de stat.

Soldul depozitelor băncilor la 31.03.2018, a constituit 60 577,76 mil. MDL, în creștere cu 1,1%, pe parcursul a primelor 3 luni ale anului. Pe fondalul creșterii valorii depozitelor, rata de depunere a persoanelor fizice scade, ajungând la 65,87%, în diminuare cu 3,71% față de trimestru I al anului 2017. Această diminuare este cauzată de scăderea venitului destinat economisirii a populației, dar și diminuării încrederii persoanelor fizice în sistemul bancar după furtul miliardului. Soldul depozitelor în valută s-a diminuat cu - 540,84 mil. MDL  sau 2,09% fiind rezultatul întăririi semnificative a monedei naționale pe piața valutară, atestate pe parcursul anului 2017 și în primul trimestru al anului 2018. Majorarea soldului de depozite, deopotrivă cu diminuarea soldului de credite este reflecția unui model eronat de business bancar, când soldului pasivelor plătibile cu dobânzi crește mai rapid decât volumul activelor generatoare de dobânzi.

Stabilitatea relativă a sistemului bancar este reflectată de rezultatul financiar, realizat de bănci în  I trimestru 2018. În luna martie 2018, profitul băncilor pe întregul sistem a constituit 522,3 mil. MDL, în creștere cu 22,52 mil. MDL sau 4,31%. Această creștere este realizată din majorarea veniturilor neaferente dobânzilor cu 26,5 % sau cu 145,1 mil. MDL și de diminuarea cheltuielilor aferente dobânzilor în urma diminuării ratei de dobândă la depozite cu 23,7 % sau cu 123,5 mil. MDL.

Veniturile din dobânzi au însumat 1,1 miliarde MDL, fiind în scădere cu 170,4 mil. MDL față de perioada similară a anului precedent ca urmare a diminuării ratei dobânzii la creditele acordate, precum și a volumului portofoliului de credite. Astfel, ponderea veniturilor din dobânzi în total venituri este în diminuare cu 1,08%, ajungând la data de 31.03.2018 la nivelul de 38,6%  Concluzia nu este una favorabilă pentru sistemul bancar, deoarece el obține venituri considerabile din comercializare de valută și transferuri de fonduri, dar nu și din activitatea de intermediere financiară, fapt ce confirmă o implicare foarte slabă a băncilor în activitatea de redistribuire a fondurilor și, implicit , la creșterea economică prin asigurarea cu resurse necesare a economiei reale.

Priorităţile sectorului bancar moldovenesc rămâne asigurarea stabilității financiare prin conformarea la cerințele reglementării prudențiale. Menționăm, că pentru realizarea acestei priorități s-a făcut și se face suficient efort. Astfel, la 1 ianuarie 2018 a intrat în vigoare Legea privind activitatea băncilor nr.202 din 6 octombrie 2017, care adduce claritate mediului de activitate bancar. Sunt în lucru regulamente, care vizează stabilirea cerințelor de fonduri proprii și tratamentul riscurilor de credit, de piață, operațional și de decontare/livrare în contextul fondurilor proprii. Istemul bancar merge ferm pe calea conformării cerințelor prudențiale, derivate din acordul BASEL III. 

 Sectorul extern

Balanţa de plăţi. În trimestrul I 2018, soldul contului curent al balatei de plăți a înregistrat un deficit de 189,96 mil. dolari. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, soldul contului curent a crescut cu 51,2%. Soldul balanţei serviciilor a constituit 75,54 mil. dolari. Contul de capital a înregistrat un sold negativ de 7,27 mil. dolari. Contul financiar s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 119,33 mil. dolari.

Poziţia investiţională internaţională.  Pe parcursul trimestrului I  2018, stocul total de pasive sub formă de investiţii directe acumulat a constituit 3894,38 mil. dolari SUA. 

Volumul total al transferurilor de mijloace bănești din străinătate în favoarea persoanelor fizice din R. Moldova, în trimestrul I 2018 a constituit 297,45 milioane dolari SUA. 

Comerţul exterior cu bunuri în trimestrul I a. 2018 a constituit 2004,4 mil. dolari  înregistrând o creştere cu 28,6%, comparativ cu perioada similară a anului precedent. Exporturile de mărfuri, în primul trimestru a. 2018 au constituit 678,2 mil. dolari, cu 28,4% mai mult comparativ cu perioada similară a anului precedent. Importurile de mărfuri în T. I 2018 au constituit 1326,2 mil. dolari, cu 28,7% mai mult comparativ cu T. I 2017.

Deficitul al balanţei comerciale în trimestrul I a. 2018 a constituit  648 mil. dolari, cu 145,5 mil. dolari (28,9%) mai mult faţă de cel înregistrat în T. I 2017.

Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în T. I 2018 a fost de 51,1%, comparativ cu 51,2% în perioada similară din anul 2017.

Mediul de afaceri

În clasamentul Băncii Mondiale - Doing Bussiness 2018, Moldova a rămas pe aceeași poziție ca și anul precedent, situându-se pe locul 44 din 190 ţări.  Mediul de afaceri din RM se situează în urma unor astfel de țări din regiune, precum Georgia (9), Macedonia (11), Estonia (12), Lituania (16), Letonia (19), Polonia (27), Belarus (38).

Cele mai joase poziții în clasament Moldova le-a înregistrat la indicatorii ”obținerea autorizațiilor de construcții” (locul 165), care nu și-a schimbat poziția față de anul precedent și ”acces la energia electrică” (locul 80), marcând o înrăutățire cu 7 poziții. Cea mai semnificativă înrăutățire a marcat-o indicatorul ”obținerea creditului” (cu 10 poziții).

Cu toate acestea, unii indicatori au înregistrat o îmbunătățire a poziției în clasament. Îmbunătățirea poziției în clasament a fost marcată doar de 3 indicatori: indicatorul ”înregistrarea afacerii” (+21 poziții), indicatorul ”protejarea investitorilor minoritari”  (+9 poziții) și ”înregistrarea proprietății” (+1 poziție).

Moldova a acumulat în anul 2018 un scor total de 73,00 puncte pentru indicatorul DTF, ceea ce reflectă o ușoară îmbunătățire cu +0,20 puncte față de anul precedent.

Sectorul social

Situaţia demografică. În T I din anul 2018 numărul născuţilor-vii total pe ţară a constituit 8068 pers., fiind în scădere cu 458 copii sau cu 5,4% comparativ cu T I din anul precedent, rata natalităţii a fost de 9,2 născuţi-vii la 1000 locuitori, fiind în scădere cu 0,4 p.p. f.p.s.a.p. Numărul de decedaţi a constituit 10185 pers., înregistrând o scădere de 649 persoane sau cu 6,0% f.p.s.a.p., iar rata mortalităţii a ajuns la 11,7 decedaţi la 1000 locuitori, în scădere cu 0,5 p.p. f.p.s.a.p. Numărul copiilor decedaţi în vârstă sub 1 an în T I din anul 2018 a constituit 86 cazuri, fiind la același nivel ca și în T I din anul precedent. Scăderea naturală în T I din 2018 a constituit -2117 persoane (-2308 persoane în T I din anul precedent) sau -2,4 persoane la 1000 de locuitori (-2,6 persoane la 1000 de locuitori în T I din anul precedent). Numărul căsătoriilor total pe ţară în T I din anul 2018 a constituit 3176, micşorându-se cu 167 sau cu 5,0% faţă de aceeași perioadă a anului trecut, iar rata nupţialităţii a constituit 3,6 căsătorii la 1000 locuitori, reducându-se cu 0,2 p.p. f.p.s.a.p. Indicatorul în cazul numărului divorțurilor din țară a constituit 2669, fiind în scădere cu 171 sau cu 6,8% faţă de T I din anul precedent. Rata divorţialităţii a constituit 3,1 divorţuri la 1000 locuitori, cu 0,3 p.p. mai mult f.p.s.a.p.

Piaţa forţei de muncă. În T I din anul 2018 populaţia economic activă a constituit 1172,9 mii pers., micșorându-se cu 2,4% sau cu 28,7 mii persoane în comparaţie cu T I din anul 2017. Totodată, rata de activitate a populaţiei a fost de 39,3% şi s-a micșorat cu 1,0 p.p. față de nivelul T I al anului 2017. Populaţia ocupată a fost de 1124,6 mii persoane, fiind aproape la nivelul T I din 2017. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a constituit 37,7%, fiind la nivelul din T I din anul 2017. Numărul şomerilor, definit conform Biroului Internaţional al Muncii în T I din 2018 a constituit 48,3 mii pers., fiind în descreștere cu 36,3% față de T I din anul 2017 (75,8 mii). Rata şomajului la nivelul ţării în T I din 2018 a fost de 4,1%, fiind mai mică cu 2,2 p.p. decât cea din T I din 2017. Populaţia inactivă din ţară (15 ani şi peste) în T I din 2018 a fost de 1810,1 mii persoane şi s-a majorat cu 27,8 mii persoane sau cu 1,6% faţă de T I din 2017. Grupul NEET în T I din anul 2018 a avut o pondere de 29,4% din populaţia din grupa de vârstă de 15-29 ani (în afară de populaţia plecată peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de muncă). 

Remunerarea muncii. În T I din anul 2018 câştigul salarial nominal mediu lunar brut a constituit 5906,5 MDL, majorându-se cu 13,2% față de T I din anul 2017, iar în termeni reali – cu 7,6%. În sectorul bugetar salariul mediu lunar (5408,1 MDL) s-a majorat f.p.s.a.p. cu 14,4%, într-o mai mare măsură decât câştigul salarial mediu lunar din sectorul real (6108,1 MDL), care a crescut f.p.s.a.p. cu 12,5%. Cele mai bine plătite tipuri de activităţi economice sunt: Informaţii şi comunicaţii (13089,4 MDL), Activităţi financiare şi de asigurări (11262,6 MDL) şi Producţia și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiţionat (9803,5 MDL).

Veniturile disponibile ale populaţiei pe o lună în T I din anul 2018 au constituit 2353,5 MDL în medie la o persoană, fiind în creştere cu 10,3% f.p.s.a.p. În termeni reali veniturile populaţiei au crescut cu 4,8% f.p.s.a.p. Cele mai importante surse de venit rămân a fi în continuare: salariile (40,8%), prestaţiile sociale (23,9%) şi transferurile băneşti din afara ţării (17,5%).

Cheltuielile de consum medii lunare ale populaţiei în T I din 2018 au constituit în medie pe o persoană 2329,8 MDL, majorându-se cu 11,4% faţă de T I din anul 2017. În termeni reali, ajustând la indicii preţurilor de consum, cheltuielile populaţiei s-au majorat în medie cu 5,9% f.p.s.a.p. Cea mai mare parte a cheltuielilor continuă să fie direcţionată spre: consumul alimentar (43,9%), întreţinerea locuinţei (17,9%) şi îmbrăcăminte şi încălţăminte (10,4%).

Protecţia socială a populaţiei. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale (până la indexare), numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor de protecţie socială la
1 aprilie 2018 a constituit 714,2 mii persoane sau cu 3,3 mii persoane mai mult comparativ cu 1 aprilie 2017. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 aprilie 2018 a constituit 1532,95 MDL, fiind în creştere cu 13,2% faţă de 1 aprilie 2017.