Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » met » Noua ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (T-I, 2020)

Noua ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (T-I, 2020)
Vizualizări: 169 / Publicat: 19-07-2020, 17:50 /

Institutul Naţional de Cercetări Economice a lansat o nouă ediţie a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (TI-2020, nr. 37). 

Conținutul acesteia poate fi descărcat accesând link-ul: met_37.pdf [3.38 Mb] (copieri: 104)


REZUMATUL EDIŢIEI

Producția în primul trimestru al anului 2020 a înregistrat creșteri modeste.

Produsul intern brut a atins o valoare de 43685 mil. MDL (prețuri curente), marcând o creștere cu 0,9% în termeni reali, comparativ cu perioada similară a anului 2019. Componentele principale care au favorizat la majorarea PIB-ului sunt: comerțul cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor; transport și depozitare; activități de cazare și alimentație publică, construcțiile, și informațiile și comunicațiile.

În același timp impactul negativ asupra PIB-ului au avut: Industria extractivă și prelucrătoare; producția și furnizarea de energie  electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat; distribuția apei; salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare, administrația publică şi apărarea; asigurări sociale obligatorii; învăţământ; sănătate şi asistenţă socială, activități profesionale, științifice și tehnice; activități de servicii administrative și activități de servicii suport.

Producția industrială a înregistrat o creștere modestă cu 0,2% f.p.s.a.p., ca rezultat al creșterii indicilor industriei extractive și a industriei prelucrătoare cu 2,2% și 4,0%, respectiv. Doar furnizarea energiei electrice și termice, gaze, apă caldă și aer condiționat a marcat o reducere semnificativă cu 11,0% față de perioada similară a anului precedent.

Cu toate că în primele două luni ale anului 2020 au existat premise de a redresa vectorul de scădere al volumului de mărfuri transportate la sfârșitul anului 2019, reducerile semnificative din lunile martie și aprilie, ca rezultat al consecințelor pandemiei de coronavirus (COVID – 19), au înregistrat un rezultat negativ față de primele patru luni ale anului 2019 cu 11,2%, fiind transportate doar 4633,7 mil. tone.

Închiderea parțială a  hotarelor și limitarea deplasărilor dintre localități de către majoritate statelor lumii, ce a reprezentat unul din pașii necesari de combatere a pandemiei de coronavirus (COVID – 19) a fost unul dintre factorii principali care a afectat negativ turismul. Cu toate că acestă limitare a venit predominant pe luna martie, reducerea a fost atât de simțitoare că a afectat întregul trimestru I 2020. Astfel, de serviciile acordate de către agențiile de turism și turoperatori au profitat 27432 de turiști și excursioniști cu 28,3% mai puțin față de ianuarie – martie 2019.

Rata medie anuală a inflației pentru trimestrul I, 2020 a constituit 6,1%

Comparativ cu perioada similară a anului precedent ritmul de creștere a inflației s-a accelerat cu 3,6 p.p. însă, față de ultimul trimestru al anului 2019 acesta s-a moderat cu 1 p.p.  În aceeași perioadă, pentru componentele IPC s-au înregistrat următoarele majorări: produse alimentare – 11%, produse nealimentare – 3,2%, servicii – 3,9% f.p.s.a.p.

Cursul mediu nominal de schimb a monedei naționale faţă de principalele valute de referinţă în trimestrul I, 2020 a fost de 19,4 MDL/EUR şi 17,6 MDL/USD, apreciindu-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 4,7% faţă de moneda unică europeană şi cu 2% faţă de dolarul SUA.

Politica monetară - BNM a venit cu măsuri de relaxare a politicii monetare

Începutul anului 2020 a fost marcat de acumularea unor presiuni dezinflaționiste neprognozate anterior de BNM, amplificate de riscurile și incertitudinile cauzate de situația epidemiologică din lume. În aceste condiții BNM a venit cu măsuri de relaxare a politicii monetare, care urmăresc facilitarea condițiilor monetare pentru  injectarea unor volume vaste de credite ieftine în sistemul bancar şi reducerea volumului de rezerve sau active lichide pe care acestea trebuie să le dețină.

Pe parcursul primelor luni ale anului 2020 s-a observat o tendință de creștere a nivelului rezervelor oficiale, BNM asigurându-se cu o rezervă în cazul apariției unor incertitudini ulterioare. Comparativ cu perioada similară a anului precedent, în la finalul trimestrului I, 2020 rezervele oficiale de rezervă au crescut cu 124 mil.USD și au constituit 2949 mil.USD.

În trimestrul I, 2020  masa monetară a înregistrat o dinamică pozitivă, la care au contribuit în mare parte depozitele în valută străină, care pe fundalul tendințelor economice nefaste declanșate de efectele Covid-19, au devenit mai atractive.  Menținerea tendinței respective pe termen lung se asociază cu diverse riscuri printre care și scăderea eficienței mecanismului de transmisie a politicii monetare.

Finanţele publice - în I trimestru 2020, în pofida problemelor existente, veniturile bugetului public național au avut o ascensiune moderată în jur de 6,2% f.p.s.a.p.

Cheltuielile realizate din BPN în I trimestru 2020, au sporit cu ritmuri superioare veniturilor încasărilor susținute preponderent de ponderea cheltuielilor sociale (61,3%) și s-a cheltuit mai mult cu 6,4% față de I trimestru 2020. Prin urmare, executarea bugetului public naţional la 31.03.2020 a rezultat cu un deficit în mărime de 394,9 mil. MDL, majorându-se de 11,1% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deci, ultimele evoluții ale mediului economic şi a cadrului legislativ în vigoare, s-au reflectat negativ asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare din anul 2020, provocate de pandemia COVID-19.

Sectorul bancar - în primul trimestru 2020, a înregistrat evoluții pozitive la creșterea activelor și portofoliului de credite, scăderea ponderii creditelor neperformante în portofoliul de credite și majorarea volumului depozitelor bancare.

Gradul de concentrare și gradul de lichiditate bancară se menține în continuare la un nivel înalt fiind rezultatul politicii monetare promovate de BNM, care, în fond, are ca scop sterilizarea excesului de masă monetară în vederea menținerii țintei inflaționiste, dar afectează capacitatea băncilor de a credita. Prin urmare, amploarea efectelor pandemiei COVID-19 va duce la deteriora climatului economic din Republica Moldova în următorii ani. Acest lucru va devenit mai vizibil, îndeosebi la sfârșitul anului 2020. Următorii ani, pot fi considerați „ani grei” pentru Republica Moldova, pe fondul crizei provocate de pandemie la nivel mondial și regional. Totuși, posibilitatea de a obține un credit bancar nu rămâne a fi limitată deoarece BNM impune un șir de măsuri care să prevină răspândirea virusului COVID-19 și care asigură în continuare funcționalitatea sistemului financiar-bancar al țării. În această ordine de idei, BNM a emis, pe data de 17 martie 2020, o hotărâre prin care permite băncilor licențiate gestiunea flexibilă a obligațiilor de plată a  persoanelor fizice aflate în dificultate de plată pentru creditele contractate, în condițiile stării de urgență. Hotărârea  facilitează acordarea de către băncile licențiate a unor înlesniri la plata pentru creditele existente ale persoanelor fizice, până pe 31 mai 2020. Totuși, BNM trebuie să fie pregătită de o eventuală criză deoarece riscurile pot fi majore pentru instituții financiare cât şi pentru întreg sector bancar autohton. Dar, la moment riscurile sunt minore pentru instituțiile financiare cât şi pentru întreg sector bancar autohton. BNM, ca autoritate de supraveghere, trebuie să aibă o monitorizarea mai strică asupra băncilor comerciale şi să reacționeze prompt la orice risc declanșat de pandemiei. Astfel, obiectivul primordial al managementului băncii centrale rămâne a fi buna funcționare a întregii infrastructuri financiare pentru facilitarea serviciilor bancare și de plăți, care deservește astăzi economia.

Sectorul extern - soldul contului curent al balanţei de plăţi, în trimestrul I 2020, a înregistrat un deficit de 188,80 mil. USD, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Soldului balanței comerțului exterior cu servicii,  s-a diminuat cu 11,4%, față de trimestrul I 2019, până la 84,06 mil. USD. Raportul dintre soldul balanței serviciilor și PIB a constituit 3,4%, cu 0,5 p.p. mai mic ca în trimestrul I 2019.  Contul de capital a înregistrat un deficit de 10,44 mil. USD, care s-a redus cu 17,5% față de trimestrul I 2019. Soldul contului de capital a fost determinat de ieșirile nete de capital înregistrate de sectorul privat 13,78 mil. USD, în scădere cu 20% comparative cu trimestrul I 2019, în timp ce intrările de asistență din exterior primită de administrația publică pentru finanțarea proiectelor investiționale au constituit 3,37 mil. USD, cu 26,3% mai puțin comparativ cu trimestrul I 2019. Contul financiar , pe parcursul trimestrului I 2020, s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 243,76 mil. USD. Deficitul al balanței comerciale în ianuarie-martie 2020, a constituit  690,8 mil. USD, cu 58,7 mil. USD sau cu 9,3% mai mult, comparativ cu cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2019.

Mediul de afaceri - în clasamentul Băncii Mondiale - Doing Business 2020, Republica Moldova s-a situat pe locul 48 din 190 țări, cu o ușoară coborâre în clasament față de anul precedent (-1 poziție).

Mediul de afaceri din Republica Moldova se situează în urma unor astfel de țări din regiune, precum Georgia (7), Macedonia (10), Azerbaidjan (34), Estonia (18), Lituania (11). Cele mai bune poziții, Moldova le-a obținut la indicatorii „înregistrarea afacerii” și „înregistrarea proprietății”, clasându-se pe locul 13, și respectiv locul 22. Raportul Băncii Mondiale plasează Republica Moldova pe locul 33 în ceea ce privește ”plata taxelor” și pe locul 38 în ceea ce privește „comerțul extern”. La fel ca și în anul precedent, cele mai joase poziții în clasament Moldova le-a înregistrat la indicatorii ”obținerea autorizațiilor de construcții” (locul 156) și ”acces la energia electrică” (locul 84).

Sectorul social - situaţia demografică în trimestrul I, 2020 s-a caracterizat printr-o scădere la majoritatea indicatorilor. 

Conform datelor CNAS (până la indexare), numărul pensionarilor aflați la evidența organelor de protecție socială la 1 aprilie 2020 a constituit 693,6 mii pers. sau cu 6,0 mii pers. mai puțin comparativ cu 1 aprilie 2019. Mărimea medie a pensiei lunare stabilite la 1 aprilie 2020 a constituit 1914,17 MDL, fiind în creștere cu 6,7% faţă de 1 aprilie 2019. Numărul beneficiarilor de alocații sociale aflaţi la evidenţa organelor de protecţie socială la 1 aprilie 2020 a constituit 66,3 mii pers. sau cu 4,2 mii pers. mai mult comparativ cu 1 aprilie 2019. Mărimea medie a alocației sociale lunare stabilite la 1 aprilie 2020 a constituit 647,53 MDL, fiind în creștere cu 20,2% faţă de 1 aprilie 2019.