Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » met » Lansarea ediţiei noi a publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei” (numărul 17)

Lansarea ediţiei noi a publicaţiei „Tendinţe în Economia Moldovei” (numărul 17)
Vizualizări: 3265 / Publicat: 23-07-2015, 12:08 /

Institutul Naţional de Cercetări Economice (INCE) a lansat ediţia a şaptsprezecea a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei". Conținutul acesteia poate fi downloadat accesând link-ul:

met_17_ro_site_.pdf [6.14 Mb] (copieri: 1219)
met_17_en_site.pdf [4.94 Mb] (copieri: 1301)


REZUMATUL EDIŢIEI:

 

Creşterea economică - În pofida anticipărilor pesimiste pentru anul curent, în primul trimestru sectorul real al economiei naţionale a fost marcat de continuarea creşterii producţiei în majoritatea sectoarelor economice. Conform statisticilor oficiale, produsul intern brut (PIB) în trimestrul I a.c. a constituit 24423 milioane lei, în creştere cu 4,8% faţă de perioada respectivă a anului 2014 (în termeni reali). În perioada ianuarie-martie 2008 – 2015, PIB a marcat o majorare de circa 20 la sută şi o rată medie anuală de creştere de 2,7 %.

 

Cele mai importante contribuţii la creşterea PIB în perioada de analiză, le-au avut intermedierile financiare şi asigurările (volumul valorii adăugate al cărora a sporit cu peste 1/3 f.p.s.a.p.), industria (cu 7,9%) şi comerţul cu ridicata şi cu amănuntul (cu 3,9 %).

 Sub aspectul utilizării, contribuţia principală la creşterea PIB a fost marcată de evoluţia formării brute de capital și a  comerţului  internaţional, consumul marcând o creştere generală temperată.

Preţuri, rate de schimb şi politica monetară – După 3 ani în care BNM a reuşit să mențină inflaţia în limitele nivelului ţintă, începând cu  luna februarie a anului curent rata inflaţiei anuale a marcat valori ce au escaladat peste pragul admisibil de 5%±1,5p.p.. Datorită ritmului temperat din luna ianuarie, rata anuală a inflaţiei în ianuarie-martie a constituit 6,1%, depășind nivelul ţină însă a oscilat în limitele pragului admisibil de variaţie. În ianuarie-aprilie indicatorul însă a constituit 6,5%, iar în ianuarie-mai 6,8%. Factorul determinat în asigurarea presiunilor inflaţioniste a constituit creşterea preţurilor pentru produsele nealimentare, rata anuală a inflaţiei pentru produsele date depăşind 10% în luna februarie cu o accelerare continuă în lunile ce au urmat. 

Inflaţia de bază a continuat să crească și în primele luni ale 2015 cu ritmuri ce au devansat dinamica IPC, cauza fiind efectele deprecierii valutei naţionale în perioada dată.

Primele trei luni ale anului au fost marcate de fluctuaţii accentuate ale cursului monedei naţionale faţă de principalele monede de referinţă: cursul mediu nominal de schimb al leului a fost de 20,4 MDL/EUR şi 18 MDL/USD, depreciindu-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 10,9% şi, corespunzător cu 34,5% faţă de dolarul SUA.

Aceste evoluţii au condiţionat înăsprirea politicii monetare promovate de BNM:

-        Rata de bază s-a majorat în câteva etape de la 6,5% la finele lunii decembrie 2014 la 8,5% în ianuarie, 13,5%-februarie, 14,5% - mai, 15,5% în luna iunie;

-        rata dobânzii la creditele overnight a sporit de la 9,5%, la 11,5% şi corespunzător 16,5%, 17,5% şi 18,5%;

-        rata dobânzii la depozitele overnight a fost în creştere de la 3,5% la 5,5%, 10,5%,11,5% şi, corespunzător, 12,5%;

 

În acelaşi timp, Banca Naţională a intervenit pe piaţa valutară cu măsuri de absorbţie a lichidităţilor în lei majorând rata rezervelor obligatorii a mijloacelor băneşti atrase de către Băncile comerciale (de la 14% în decembrie, la 16% în ianuarie, 18% în februarie şi 20% în mai) injectând, pe de altă parte valută străină pentru stabilizarea cursului valutar. Această măsură la rândul său s-a reflectat asupra activelor oficiale de rezervă care la sfârșitul trimestrului I, 2015 au constituit 1,76 mld. USD, reducându-se cu 36,4% faţă de finele anului 2014.

 

Sectorul bancar -  Înăsprirea politicii monetare, în special orientată spre absorbţia lichidităţilor în lei de pe piaţă a avut drept efect reducerea volumului creditelor noi acordate în economie. Dinamica anuală a acestora, atât în lei cât şi în valută străină s-a plasat într-un teritoriu negativ în primele două luni ale anului, creditele noi acordate în lei moldoveneşti fiind în scădere şi în lunile ce au urmat. Astfel în primele trei luni ale anului volumul creditelor noi acordate (în toate valutele) a constituit aproximativ 6 mild. MDL, în scădere cu 915,5 mil. MDL f.p.s.a.p. Totodată, volumul depozitelor noi atrase în această perioadă a fost în creştere, inclusiv plasamentele în valută străină, în pofida ratei dobânzii foarte joasă.

În ansamblu, se atestă creşterea soldului depozitelor atrase la finele trimestrului şi disponibilitatea surselor adecvate de finanţare pentru acoperirea necesităţilor potenţiale ale băncilor atât pe termen scurt, cât şi pe termen lung. În luna martie, indicatorii de lichiditate, cu excepţia celor trei bănci problematice au înregistrat valori peste cele reglementate, ponderea activelor lichide (principiul II al lichidităţii) înregistrează 25,21%, mai mult cu 3,58 p.p. faţă de 31.12.2014. La fel şi nivelul de capitalizare fără cele 3 bănci problematice din sector înregistrează valori superioare de 23,4%.

Problemele din sectorul bancar autohton, legate de tranzacțiile dubioase ale celor trei bănci comerciale, au dat naştere însă unor probleme grave în sectorul financiar, riscând să contamineze şi alte instituţii financiare.

Finanţele publice  - Anul curent se anticipează a fi unul dificil pentru bugetul public naţional: constrângerile mediului de afaceri şi credibilitatea joasă a economiei faţă de creditorii străini fiind câţiva factori majori cu impact asupra colectărilor în bugetul public. Per ansamblu, executarea bugetului public naţional în primul trimestru al anului 2015 a rezultat cu un deficit în mărime de 343,3 mil. MDL sau cu 70,0 mil. MDL mai puţin ca valoarea deficitului înregistrată în primul trimestru a anului 2014 (413,3 mil. MDL). Corespunzător veniturile  în sumă totală de 10173,8 mil. MDL, au fost în creştere cu 3,3% comparativ cu valoarea planificată pentru această perioadă, iar în comparație cu perioada similară a anului 2014, cu 20,9%. Totodată, deja în primul trimestru se atestă nerealizarea planului în ceea ce priveşte veniturile din plăţile TVA pentru produsele importate şi granturile externe atrase, tendinţe ce au devenit mai pronunţate în trimestrul doi al anului.

 

Sectorul extern – Cu excepţia ISD, a căror influx net a marcat creşteri însemnate în primul trimestru, ceilalţi indicatori importanţi care reflectă evoluţia sectorului extern: comerţul exterior cu bunuri şi servicii şi remitenţele au continuat trendul descrescător din anul precedent.

 

În ianuarie-martie 2015 valoarea exporturilor  de bunuri a constituit 488,2 mil. USD, diminuându-se cu 14,8% f.p.s.a.p., iar 11,5p.p. din această scădere a fost determinată de reexporturi. Structura exporturilor pe grupe de produse se modifică, crescând vizibil ponderea produselor agroalimentare din contul diminuării celor manufacturate 49,9% vs 47,1%. Totodată, se atestă diminuarea volumelor livrate pentru mai multe produse a căror contribuţie la formarea exporturilor este majoră: cerealele, băuturile, uleiurile vegetale, maşinile şi echipamentele electrice, îmbrăcămintea ş.a. Principalii factori care au condiţionat tendinţele date au fost criza economică din Federaţia Rusă şi Ucraina şi diminuarea valorii unitare a bunurilor exportate condiţionată de conjunctura factorilor externi.

Temperarea creşterii consumului intern în primele luni ale anului, presiunile deflaţioniste în spaţiul UE şi scăderea cererii pentru bunurile reexportate din partea partenerilor estici au influenţat, la rândul lor valoarea importurilor care în primul trimestru al anului au constituit 976 mil. USD, în scădere cu 19,9% f.p.s.a.p.

Remitenţele au continuat să se reducă al treilea trimestru consecutiv (f.p.s.a.p.), influenţând negativ intrările înregistrate în contul curent. Sub influenţa contractării volumului transferurilor băneşti din Federaţia Rusă (-38,3% f.p.s.a.p.), valoarea remitenţelor încasate în economie s-a diminuat până la 322,5 mil. USD, mai puţin cu 19% f.p.s.a.p.

Piaţa forţei de muncă – Dificultățile din economia rusească afectează nu numai volumul transferurilor băneşti remise în Republica Moldova, dar sporeşte presiunile şi asupra pieţei muncii. Populația economică activă crește în primul trimestru al anului cu 2,1% (23,8 mii pers.) f.p.s.a.p, concomitent cu descreșterea populației inactive, cu precădere, din contul persoanelor plecate la lucru sau în căutare de lucru peste hotare (-17,3 mii persoane). În acelaşi timp, pe fundalul cererii interne în scădere pe piaţa forței de muncă, se atestă o creştere a ratei șomajului până la un nivel de 8%.

Mediul de afaceri - Poziția Republicii Moldova în clasamentul Doing Business în ultimii ani se îmbunătățește, în ultimul raport – 2015, avansând cu 19 poziţii  în comparaţie cu clasamentul anului precedent. Totodată, se atestă o situație nefavorabilă, a performanţei ţării la astfel de indicatori cum ar fi: Obţinerea autorizaţiilor de construcţii, Comerţul extern și Accesul la energia electrică. În plus, şi clasamentul libertăţii economice, acordă Republicii Moldova o poziţie nefavorabilă, ţara plasându-se în anul 2015 pe locul 111 din 186 de ţări, indicând un grad redus al indicelui de libertate economică.