Pagina principală » Activitatea INCE » Publicații » met » O nouă ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei"

O nouă ediție a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei"
Vizualizări: 1809 / Publicat: 18-01-2017, 11:59 /

 



 

Institutul Naţional de Cercetări Economice a lansat o nouă ediţie a publicaţiei trimestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei". 

Conținutul acesteia în limba română poate fi downloadat accesând link-ul: met_23_ro_site.pdf [4.48 Mb] (copieri: 963)

Conținutul publicației în limba engleză poate fi downloadat accesând link-ul: met-23-eng_site.pdf [4.42 Mb] (copieri: 666)


REZUMATUL EDIŢIEI:

Producţia. În primele nouă luni ale anului 2016, produsul intern brut al economiei naţionale a marcat o creștere (în termeni reali) de 3,3% faţă de perioada respectivă a anului precedent. Ritmul modest înregistrat de principalul agregat macroeconomic din perioada analizată a fost condiţionat de efectul cumulativ al unui an agricol favorabil și restabilirea pe etape a sistemului bancar. Cea mai semnificativă influenţă asupra creşterii PIB a avut-o valoarea adăugată brută creată în: comerţul cu ridicata și cu amănuntul; agricultură, silvicultură și pescuit; industria extractivă și prelucrătoare; activităţile profesionale, știinţifice și tehnice; impozitele pe produse. Producţia agricolă în toate categoriile de gospodării a fost în creştere cu 18,9% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Pe general, creşterea modestă a PIB-ului în al III-lea trimestru este una duală, cu semne de creştere în sector real, dar cu probleme în activitatea investiţională şi export, care sunt forţe motrice pentru economie.

Preţuri şi rate de schimb. În primele nouă luni ale anului 2016, rata anuală a inflaţiei, a coborât până la 4,5%, intrând în coridorul ţintei stabilite de BNM şi a constituie cu 6,6 p.p. mai puţin faţă de nivelul consemnat în perioada similară a anului precedent. Tendința de reducere se păstrează şi în următoarele luni, IPC constituind în lunile octombrie şi noiembrie anul curent 2,6% şi 2,5%, corespunzător. Reducerea ratei anuale a inflaţiei în această perioadă a fost determinată în special de neutralizarea treptată a influenţei  pagubelor generate de devalizarea sistemului bancar, cererii interne scăzute, precum şi bazei înalte de comparaţie a indicilor înregistraţi în anul 2015. De la începutul anului inflația de bază și-a schimbat trendul ascendent urmărit de la sfârșitul anului 2013, descrescând treptat şi constituind pentru trimestrul III al anului 2016 – 9,6% f.p.s.a.p. Din luna mai 2014 ritmurile anuale ale inflaţiei de bază s-au majorat mai rapid decât IPC. Această devansare se datorează scăderii presiunilor din partea preţurilor la produsele alimentare asupra IPC, care nu sunt luate în consideraţie la calcularea inflaţiei de bază. În trimestrul III al anului 2016 cursul mediu nominal de schimb faţă de principalele valute de referinţă a fost de 22,1 MDL/EUR şi 19,8 MDL/USD, depreciindu-se comparativ cu perioada similară a anului precedent cu 2,3% faţă de moneda unică europeană şi cu 2,1% faţă de dolarul SUA. 

Finanţele publice. Problemele sectorului financiar din ultimii ani, lăsă amprentă negativă în anul bugetari 2016. Astfel, ritmul de creștere al veniturilor s-a plasat sub media înregistrată în anul 2014-2015 și a fost inferior dinamicii cheltuielilor publice în acest an. Totuşi, în nouă luni ale anului 2016, veniturile bugetului public naţional, în pofida constrângerilor existente au avut o ascensiune moderată în jur de 2% f.p.s.a.p. La majorarea încasărilor bugetului public, au contribuit atât veniturile fiscale cât şi nefiscale dar şi majorarea unor taxe şi impozite. În acest context, cheltuielile realizate din BPN în al III-lea trimestru 2016, au sporit cu ritmuri superioare veniturilor încasărilor susţinute preponderent de ponderea cheltuielilor socio-culturale (53%). Prin urmare, executarea bugetului public naţional în nouă luni ale anului 2016 a rezultat cu un deficit în mărime de 1045,7 mil. MDL, în creştere cu 21% comparativ cu perioada similară a anului precedent. Cât privește datoria publică, la finele lunii septembrie 2016, se observă o reducere moderată a ponderii datoriei sectorului public în PIB (0,8 p.p. faţă de anul 2015). Iar în nouă luni ale anului 2016, granturile au crescut până la 252,3 mil. MDL. Deci, ultimele evoluţii ale mediului economic şi a cadrului legislativ în vigoare, s-au reflectat negativ asupra veniturilor și cheltuielilor bugetare din ultimele nouă luni ale anului 2016. Astfel, finanţele publice sunt în impas din cauza finanţării externe întârziate. Legea bugetului de stat pe anul 2016, se bazează în mare parte pe sprijinul extern pentru finanțarea deficitului.

Sectorul bancar. Deteriorarea climatului economic a avut un efect negativ asupra calităţii portofoliului de credite în ultimii ani. Acest lucru a devenit mai vizibil, îndeosebi în perioada 2014-2015 şi 2016, înregistrându-se o deteriorare mai accentuată a calităţii portofoliului de credite la unele bănci, generate îndeosebi de încetinirea activităţii economice, creşterea inflaţiei şi deprecierea cursului monedei naţionale. Aceşti ani, pot fi consideraţi „cei mai grei ani” pentru Republica Moldova, încorporat cu lichidarea celor 3 instituţii financiare (B.C. „Unibank” S.A., B.C. „Banca Socială” S.A. şi B.C. „Banca de Economii” S.A ) cât şi instituirea supravegherii speciale la cele mai mari bănci din Republica Moldova, și anume la B.C. Moldova Agroindbank, B.C. Victoriabank și B.C. Moldindconbank  la decizia BNM. Pe fondul crizei la nivel regional şi a celei înregistrate la anumite bănci, posibilitatea de a obţine un credit bancar rămâne a fi limitată în ultima perioadă şi de accentuarea prudenţială la nivelul băncilor comerciale. Obiectivul primordial al noului management al băncii centrale rămâne a fi consolidarea cadrului de stabilitate financiară, urmărind ca băncile autohtone să acţioneze prompt la orice risc din sector, pentru a remedia punctele slabe evidenţiate de şocurile economice din ultimii ani. Deci, atribuţii subsumate obiectivelor de stabilitate financiară sunt exercitate atât prin reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor aflate sub autoritatea sa, cât şi prin formularea şi transmiterea eficientă a măsurilor de politică monetară şi supravegherea  funcţionării  în  condiţii  optime  a  sistemelor  de  plăţi  şi decontări  de  importanţă  sistemică. Banca  Naţională  a  Moldovei, ca autoritate de supraveghere, trebuie să aibă o monitorizarea mai strică asupra băncilor comerciale şi să reacţioneze prompt la măsurile de îmbunătăţire a cadrului de reglementare prudenţială.

Comerţul exterior.Transferurile băneşti ale moldovenilor care muncesc în afara ţării îşi continuă în perioada dată trendul descendent. Astfel, în nouă luni ale anului 2016, remiterile din străinătate s-au redus până la 796,9 milioane USD. Comerţul exterior cu bunuri al Republicii Moldova în perioada ianuarie-septembrie 2016 indică o scădere f.p.s.a.p. cu 1,8% sau cu 81,8 mil. dolari SUA. Comerţul exterior cu bunuri în 9 luni ale a. 2016 a constituit 4328,6 mil. dolari SUA. Exporturile de mărfuri, în perioada ianuarie-septembrie 2016  au totalizat 1432,7 mil. dolari SUA, cu 1% mai puţin faţă de perioada similară a anului precedent. Importurile de mărfuri, în perioada ianuarie-septembrie 2016 au continuat să scadă şi au constituit 2895,9 mil. dolari SUA, cu un volum inferior celui realizat în p.s.a.p. cu 2,2%. Deficitul al balanţei comerciale, în ianuarie-septembrie 2016, a constituit 1463,2 mil. dolari SUA, cu 51,6 mil. dolari SUA sau 3,4% mai puţin f.p.s.a.p., ca urmare a decalajului considerabil în evoluţia exporturilor și importurilor.

Mediul de afaceri. În T. III 2016, numărul întreprinderilor înregistrate de Camera Înregistrării de Stat s-a diminuat cu 5,1% f.p.s.a.p., continuând tendința de scădere înregistrată în T.III al anilor 2011-2015 (excepție făcând T.III 2013 și T.III 2014 în care a fost înregistrată o creștere). Potrivit datelor Camerei Înregistrării de Stat, în T.III 2016, în Registrul de stat, au fost trecute 1304 întreprinderi noi. În T.III 2016, se atestă o diminuare a numărului de întreprinderi radiate cu 19,4% f.p.s.a.p. Astfel, în T.III 2016, numărul întreprinderilor radiate a constituit 983 unități.

Remunerarea muncii. În T.III 2016, în luna septembrie câştigul salarial nominal mediu a constituit 5170,6 MDL, înregistrând o majorare de 10,1% f.p.s.a.p. Indicele câștigului salarial real pentru luna septembrie 2016 faţă de luna septembrie 2015 a fost de 106,9%. Câștigul salarial mediu a constituit în luna septembrie curent 4236,8 MDL (+8,0% faţă de septembrie 2015), în sectorul economic (real) – 5555,8 MDL (+10,8% faţă de septembrie 2015). Veniturile disponibile ale populaţiei pe o lună în T. III 2016 au constituit 2080,5 MDL în medie la o persoană, ceea ce este cu 5,2% mai mult decât în acelaşi trimestru din 2015. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor de protecţie socială la 1 octombrie 2016 a constituit 686,5 mii pers. sau cu 10,4 mii pers. mai mult comparativ cu 1 octombrie 2015. Mărimea medie a pensiei lunare a constituit 1277,7 MDL, cu 9,5% mai mult faţă de perioada precedentă a anului trecut.