Evoluţia economiei Republicii Moldova în prima jumătate a anului 2013
Vizualizări: 10071 / Publicat: 24-07-2013, 23:29 /
În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  
Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 
Instabilitatea economiilor din zona Euro;
Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.
Evoluţiile de la începutul anului indică asupra faptului că economia naţională are o imunitate foarte joasă la tendințele de pe plan internaţional, acestea influențând negativ capacitatea de creştere în acest an. Deși la începutul anului au apărut anumite semne de revenire, provenite din estimările optimiste pentru evoluţiile din sectorul agricol, situaţia principalilor parteneri economici şi, presupunem, îmbunătăţirea uşoară a mediului de afaceri, înaintarea în cel de-al doilea trimestru indică asupra fragilității încă sporite a economiei, temperând așteptările de creștere de la începutul anului care se apropiau de aproximativ 5%. 
În primele trei luni ale anului, volumul PIB a fost în creștere cu 3,5%, față de perioada similară a anului precedent, fiind susținut de o evoluție mai bună a sectorului de bunuri, servicii și a impozitelor nete pe produs. Acestea au sporit cu 2,2%, 2,8% și 6,6%, comparativ cu -1,3%, 2,6% și, corespunzător -1,6% în trimestrul I 2012. 
În primul trimestru valoarea adăugată în agricultura a sporit cu 2,3%, după o creștere cu 1,6% în perioada similară a anului precedent. 2012. Condițiile climaterice de la începutul anului promit o recoltă relativ bună de cereale, în timp ce cultura fructelor şi legumelor pare să fie compromisă de  ploile cu grindină din această vară. 
Rezultatele recoltei joase a fructelor şi legumelor pare să se reflecte în evoluţiile IPC în prima jumătate a anului, creşterea căruia a fost determinată preponderent de accelerarea preţurilor de consum a produselor alimentare, în timp ce cele nealimentare şi serviciile au marcat o tendinţă de descreştere.
Datele privind producția agricolă în primul trimestru permit cu greu aprecierea evoluțiilor sectorului pentru întregul an, aceasta fiind formată, preponderent din producția animalieră – ceea ce reprezintă în mod normal mai puțin de  1/3 din producția agricolă anuală. Producția din sectorul zootehnic s-a redus cu 0,1 p.p., comparativ cu volumul înregistrat în T I al anului precedent, înregistrându-se concomitent și o scădere a efectivului de animale  în gospodăriile de toate categoriile. 
Începând cu luna februarie, producţia industrială a intrat pe o pantă de ascensiune, ritmul de creştere sporind până la 23,5% în luna aprilie. Ca urmare temperării în luna mai, creşterea volumului producţiei industriale în primele cinci luni ale anului a fost de 5,9%. Previziunile privind evoluţiile  producţiei industriale în 2013 sunt ambigue. Aceasta ar putea fi influenţată pozitiv de industria alimentară, sporirea producţiei de maşini şi aparate electrice (impulsionată, inclusiv de activitatea noului investitor german) şi industria extractivă susţinută de sporirea sectorului de construcţii. Totodată, perspectivele de creştere ale industriei pot fi anihilate de revenirea foarte lentă a cererii interne şi externe din partea principalilor parteneri economici, în special, fiind afectaţi producătorii din industria uşoară.
Un indicator al reducerii presiunii asupra mediului de afaceri poate fi considerat scăderea în ianuarie-martie 2013 a raportului  dintre numărul de întreprinderi radiate şi cele înregistrate. 
Contribuţia cea mai mare asupra creşterii PIB în trimestrul întâi au avut-o evoluţiile din sectorul terţiar. Imboldul cel mai mare a fost generat de construcţii, comerţul cu amănuntul şi transporturile şi comunicaţiile care indică asupra creşterii consumului intern. La fel, un indicator al revenirii  mediului de afaceri este creşterea cererii pentru tranzacţiile imobiliare, închirierile şi activităţi de servicii prestate întreprinderilor. 
Astfel, de la începutul anului s-au înregistrat următoarele tendinţe pentru activităţile menţionate:
Valoarea adăugată în construcţii a sporit cu 10,5% în primul trimestru;
 În ianuarie-iunie 2013, volumul mărfurilor transportate a accelerat comparativ, cu perioada similară a anului precedent cu 14,7%, în timp ce parcursul mărfurilor a temperat  în creştere cu 18,8 p.p, marcând un spor de 9,4%. Totodată în trimestru II, creşterea transportul mărfurilor s-a redus vizibil;
Valoarea adăugată în serviciile de comerţ cu amănuntul şi ridicata au sporit cu 3,5% în primul trimestru în anul curent, temperând în creştere  comparativ cu perioada similară a anului precedent. Deşi relativ volatilă, cifra de afaceri a întreprinderilor cu activitate de comerţ cu ridicata a sporit în această perioadă cu 5,8%, reducându-se în schimb cu 2,2% veniturile din vânzări ale întreprinderilor cu activitate de comerţ cu amănuntul. 
Creşterea PIB în trimestrul întâi a fost susţinută de o reanimare uşoară a consumului final al gospodăriilor, a cererii externe, dar şi de activitatea investiţională a antreprenorilor, însă vulnerabilitatea acestor factori rămâne a fi relativ înaltă, ceea ce generează o situaţie de În ianuarie-martie 2013, salariul mediu lunar a marcat o uşoară creştere în termeni reali, totodată s-a înregistrat şi o sporire a  ratei șomajului cu 0,9 p.p,  faţă de perioada similară a anului precedent, constituind 8,1%. 
incertitudine privind capacitatea acestora de a susţine creşterea economică la nivelul aşteptărilor.
Consumul final al gospodăriilor a contribuit cu 3,5% la sporirea PIB în trimestrul I. Acesta a fost susținut de o creştere a veniturilor disponibile ale gospodăriilor cu 8,4% faţă de perioada similară a anului precedent. care a constituit 1559,8 MDL. Totodată, creştere veniturilor a fost asigurată mai cu seamă de prestaţiile sociale şi remiteri, şi mai puţin de veniturile din activitatea salarială. 
 Ca urmare situaţiei încă incerte în principalele ţări gazdă ale emigranților moldoveni, remiterile efectuate din străinătate şi-au moderat ritmul de creştere cu 3,8 p.p. în trimestrul I şi riscă să afecteze volumul transferurilor realizate în acest an.  Totodată, acestea rămân a fi unul dintre generatoarele cele mai importante de creştere ale economiei naţionale. Valoarea remiterilor a constituit 395,7 mil. USD în ianuarie –martie 2013, fiind în creştere cu 10,6%, comparativ cu valoarea înregistrată în trimestrul întâi 2012. Transferurile mijloacelor băneşti efectuate de către persoanele fizice din străinătate până în luna mai, au constituit 584 mil. USD, cu 12% mai mult faţă de aceiaşi perioadă a anului 2012 (în ianuarie-mai 2012 acestea au sporit cu 3,3%), în pofida reducerii acestora cu 0,6% în luna mai;
Contribuţia investiţiilor la creşterea PIB în trimestrul I a fost mai mare comparativ cu perioada similară a anului precedent, totodată aceasta s-a datorat mai cu seamă, bazei de comparaţie foarte joasă. Creşterea acestora a fost susţinută, în mare parte de investiţiile realizate din bugetul de stat şi ale unităţilor administrativ-teritoriale, aportul investitorilor privaţi fiind însă în scădere. Au sporit de mai mult de două ori ISD-urile, constituind 60,6 mil. USD, dar această creştere s-a produs după o scădere de 50% în T I 2012 comparativ cu perioada similară a anului trecut.  
Comparativ cu anul precedent, producţia naţională a întâmpinat o susţinere mai mare din partea cererii externe care, în ianuarie-mai, exporturile fiind în creştere cu 8,9%, devenind tot mai pronunţat rolul unor parteneri mai puţin tradiţionali – ex. Turcia. Totodată, începând cu luna aprilie rezervele de creştere au început să se epuizeze, temperându-se exporturile pe două pieţe importante Federaţia Rusă şi Italia. Reducerea preţurilor mondiale pentru o serie de produse, inclusiv energetice, scăderea volumelor de produse importate pentru prelucrare în interiorul ţării şi reducerea cererii pentru produsele reexportate, a menţinut o creştere temperată a importurilor. Deşi conjunctura factorilor externi pare să condiţioneze o temperare atât a exporturilor, cât şi a importurilor în acest an, la sfârșitul anului am putea avea o îmbunătăţire uşoară a  contului curent, estimându-se revitalizarea exporturilor de produse agroalimentare . 
În primele 5 luni ale anului se poate observa o optimizare a colectărilor şi utilizărilor mijloacelor băneşti în bugetul public naţional, deficitul constituind 362,7 mil MDL – o scădere semnificativă faţă de nivelul înregistrat în perioadele similare ale anilor 2012 (865,7 mil. MDL) şi 2011 (1194,8 mil. MDL). Sa îmbunătăţit raportul veniturilor colectate la cele prognozate (99,7%), inclusiv sporind rolul unor surse mai sigure de venit: impozitul pe venit pentru activitate de întreprinzător şi a taxelor rutiere speciale. La fel au fost optimizate şi cheltuielile, acestea fiind realizate în proporţie de doar 79,6%. Totodată, această optimizare creează şi anumite riscuri de subfinanţare a unor domenii importante pentru dezvoltarea economiei naţionale, care de altfel se află în pare parte în gestiune publică – învățământ, ştiinţă, ocrotirea sănătăţii, transporturi şi gospodăria drumurilor ş.a. 
Sectorul bancar. Un stimul pentru mediul de afaceri a venit din partea sistemului bancar, care în perioada ianuarie-mai 2013 a operat cu rate reduse la depozitele şi creditele acordate, comparativ cu perioada similară din anul precedent, iar scăderea ponderii creditelor neperformante poate fi un indicator al îmbunătăţirii activităţii antreprenoriale. Totodată, încrederea populaţiei în sistemul bancare naţional a fost pusă încă o dată pusă la încercare de evenimentele produse la cea mai mare bancă comercială din RM.  

În pofida prognozelor optimiste de la începutul anului, economia mondială, contrar așteptărilor, pare să-și revină mai greu, iar estimările de creștere pentru anul curent (de 3,5%) au fost revizuite în aprilie și iulie de către FMI în scădere cu 0,4 p.p..  


Principalele riscuri care determină fragilitatea creșterii economiei mondiale sunt: 

  • Instabilitatea economiilor din zona Euro;
  • Efectele măsurilor de austeritate asupra activității economice și consumului în SUA;
  • Temperarea creșterii economiilor emergente, inclusiv a Federației Ruse ca urmare reducerii prețurilor la produsele energetice, precum și alte produse; a cererii externe din partea statelor dezvoltate și a fluxurilor de investiții străine generate de către acestea.
Citește mai departe

Piaţa funciară autohtonă: lipsa transparenţei – lipsa stabilităţii
Vizualizări: 10842 / Publicat: 8-07-2013, 13:47 /

Piaţa funciară, ca fragment specific al mecanismului general de gestionare a pieţei, a fost restabilită în Republica Moldova spre sfârşitul secolului trecut (a. 1999). Statistica oficială privind piaţa funciară, fiind încă nereprezentativă şi incompletă, a cunoscut o înviorare abia la începutul  anului 2000.

În baza investigaţiilor efectuate s-a constatat, că în toată perioada de activitate a pieţei funciare (ne referim anume la tranzacţiile cu terenuri agricole), au fost conturate tendinţe clare şi univoce de creştere în dinamică a indicatorilor principali, care reflectă aspectele cantitative de dezvoltare a relaţiilor funciare, bazate pe proprietatea privată, inclusiv corelaţia dintre cerere şi ofertă, preţurile de piaţă ale pământului agricol şi a suprafeţelor vândute – cumpărate, etc. Din toată gama acestor indicatori, cel mai important a fost şi rămâne a fi preţul de piaţă al pământului agricol. Dat fiind faptul, că acest indicator, în condiţiile pieţei funciare libere, se formează nu în baza indicaţiilor administrative (fie că este vorba despre preţul  normativ al pământului, fie că se are în vedere alte metode de influenţă asupra preţului de piaţă), ci în baza negocierilor libere, nepărtinitoare dintre cumpărător şi vânzător, putem constata apariţia preţurilor de piaţă obiective şi argumentate, capabile de a satisface, cel puţin parţial, interesele atât a investitorilor, cât şi a persoanelor care vând această avere naturală unică.

Citește mai departe

Au fost elaborate noile tarife actualizate de costuri şi alte normative economice pentru produsele agro-alimentare
Vizualizări: 8018 / Publicat: 3-07-2013, 09:33 /
Citește mai departe

PERSPECTIVELE ȘI PROVOCĂRILE PE TERMEN MEDIU PENTRU PROCESUL CREȘTERII ECONOMICE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Vizualizări: 7166 / Publicat: 8-05-2013, 15:46 /

 

Dinamica sectoarelor economice în 2012 a fost negativă, iar rezultatul agregat al activităţii economice din 2012 s-a transpus într-un ritm de creştere de -0,8%. În 2013 evoluția economiei naționale ar putea fi una pozitivă, datorită faptului că economia mondială dă semne de stabilizare, chiar dacă nivelul incertitudinii rămâne destul de înalt. Mai multe metode de prognozare utilizate pentru previzionarea PIB-ului, indică asupra unui ritm pozitiv de creștere economică în 2013, ce ar varia între 2-5%.

 

Download: perspective-si-provocari-2013.pdf [145.12 Kb] (copieri: 1451)

 

Citește mai departe

IMPORTANŢA PLANIFICĂRII STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE SOCIO-ECONOMICE PRIN ABORDAREA DE TIP BOTTOM-UP, PE PRINCIPIUL DEZVOLTĂRII LOCALE INTEGRATE
Vizualizări: 4721 / Publicat: 31-01-2013, 15:14 /
Experiența autorităților locale din Republica Moldova, referitor la implementarea și punerea în funcțiune a strategiilor de dezvoltare locală, pune în evidență deficiențe a modelelor de planificare și de percepere a documentelor strategice.
Scopul acestui articol este de a contura importanța planificării strategice locale prin abordarea de tip bottom-up, adică o planificare de jos în sus – o planificare care vine de la nivelul membrilor societății spre autoritatea locală.
Orice strategie trebuie construită pe principiul dezvoltării locale integrate. Prin dezvoltarea locală integrată se înțelege dezvoltarea care corelează trei aspecte majore ale dezvoltării, și anume:
Dezvoltare economică,
Dezvoltare socială,
Gestionarea echilibrată a resurselor și a mediului natural.
Planificarea strategică de tip „bottom-up” este specifică UE, și anume Obiectivului General al Axei 4 – LEADER. Abordarea LEADER „de jos în sus”, reprezintă o modalitate ce permite actorilor locali de a  determina nevoile zonei din care provin şi de a contribui la dezvoltarea teritorială din punct de vedere economic, demografic, educaţional, cultural etc. prin intermediul unei strategii de dezvoltare elaborată şi implementată local. Abordarea LEADER – „de jos în sus” – reprezintă o modalitate ce permite Grupului de Acţiune Locală să îşi aleagă un grup coerent de măsuri adaptate priorităţilor identificate pe teritoriul sau, măsuri transpuse în strategiile de dezvoltare locală, pentru a pune în valoare potenţialul endogen al teritoriului.
În contextul celor expuse, ținem să accentuăm importanța planificării de jos în sus, utilizînd resursele neo-endogene, pentru a răspunde necesităților locale și a tinde spre dezvoltare sustenabilă (dezvoltare care are o continuitate). Pentru autoritățile locale din Republica Moldova este imperativ să înțeleagă această sarcină și să contribuie la organizarea planificărilor strategice participative prin abordarea de tip „bottom-up”.
Un exemplu relevant privind implementarea practicii menționate îl reprezintă elaborarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a raionului Hîncești pentru perioada 2013-2020. Prin intermediul experților Institutului de Economie, Finanțe și Statistică și a formatorilor cu practică europeană în dezvoltare strategică locală, Consiliul Raional Hîncești a reușit să își asume angajamentul de planificare „bottom-up”. S-a lucrat intensiv asupra sensibilizării comunității, de a participa de rînd cu reprezentații Consiliului Raional la analiza situației existente în raion, expunîndu-se asupra principalelor probleme care afectează diferite pături ale societății. De asemenea au fost expuse și analizate așteptările și viziunea comunității referitoare la dezvoltarea raionului Hîncești pe termen lung, deoarece strategia de dezvoltare socioeconomică a raionului Hăncești este planificată pentru o perioadă de 7 ani (2013 – 2020). În contextul procesului de planificare, membrii societății și-au asumat angajamentul civic (unul dintre cei patru piloni care caracterizează capitalul social al comunității) de a utiliza resursele endogene, inclusiv resursele proprii pentru a contribui la dezvoltare raionului.
Dorim să prezentăm etapele de bază, pentru ca un plan strategic de dezvoltare socio-economică locală să fie sustenabil și realizabil.
Crearea grupului de lucru local. În componența acestui grup de lucru trebuie să participe nu doar reprezentații autorităților locale de nivelul I și II, dar și membrii comunității, reprezentați ai diferitor pături sociale;
Stabilirea domeniului de cuprindere a strategiei. Așa cum a fost menționat, strategia trebuie să se bazeze pe principiul dezvoltării locale integrate. Este notoriu ca domeniile strategiei să aibă acoperire cuprinzătoare și nivelul de expertiză a membrilor grupului de lucru local să fie suficient;
Analiza situației actuale. La ceastă etapă membrii comunității trebuie să participe activ pentru a se expune asupra tuturor problemelor și resurselor existente în localitate. De asemenea, viziunea obiectivă a formatorilor și/sau consultanților, experților care urmează să pună pe hîrtie strategia, este foarte importantă, pentru a prioritiza cum trebuie de acționat ulterior;
Viziunea comunității. O strategie nu trebuie să se rezume doar la rezolvarea problemelor, dar trebuie să fie condusă spre o aspirație comună a membrilor societății;
Formularea obiectivelor;
Dezvoltarea planurilor comunitare de acțiune, a țintelor și a planului de monitorizare a strategiei. De asemenea este important de întocmit o hartă comparativă a indicatorilor de impact și de rezultat, pentru a înțelege ce se va atinge în rezultatul implementării unui obiectiv, program și proiect.
Doar cu o asemenea abordare, planurile strategice de dezvoltare socio-economică locală ar putea avea un impact pozitiv asupra tuturor factorilor interesați din comunitate.
Autor: Dumitru STRATAN, expert planificare strategică și dezvoltare regională

Experiența autorităților locale din Republica Moldova, referitor la implementarea și punerea în funcțiune a strategiilor de dezvoltare locală, pune în evidență deficiențe a modelelor de planificare și de percepere a documentelor strategice.


Scopul acestui articol este de a contura importanța planificării strategice locale prin abordarea de tip bottom-up, adică o planificare de jos în sus – o planificare care vine de la nivelul membrilor societății spre autoritatea locală.


Orice strategie trebuie construită pe principiul dezvoltării locale integrate. Prin dezvoltarea locală integrată se înțelege dezvoltarea care corelează trei aspecte majore ale dezvoltării, și anume:

  • Dezvoltare economică,
  • Dezvoltare socială,
  • Gestionarea echilibrată a resurselor și a mediului natural.
Citește mai departe

CALCULAREA LINIEI SUBIECTIVE A SĂRĂCIEI PENTRU REPUBLICA MOLDOVA
Vizualizări: 7646 / Publicat: 12-12-2012, 19:13 /

Colesnicova Tatiana, dr. IEFS


Conceptul de măsurare subiectivă a sărăciei presupune instituirea unei măsuri cantitative a sărăciei prin sondajele reprezentative ale opiniei publice. Aceasta prevede stabilirea pragului sărăciei subiective, prin răspunsul la întrebarea privind venitul minimul necesar gospodăriei. Metoda subiectivă nu ia în considerare indicatorii cantitativi, ci cei calitativi, cum ar fi nivelul de satisfacţie personală sau condiţiile de trai ale gospodăriei. Această abordare se realizează prin intermediul unor sondaje sociologice ale gospodăriilor casnice. Ele sunt larg răspândite începînd cu a doua jumătate a secolului XX. O mai bună înţelegere a acestei abordări oferă comparaţia cu abordările sărăciei absolute şi relative.

 

Download: colesnicova_saracie.pdf [543.39 Kb] (copieri: 1732)

Citește mai departe

Buletinul informativ al Consiliului Raional Hînceşti
Vizualizări: 9243 / Publicat: 7-11-2012, 15:10 /

 

Conlucrarea dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul raional Hînceşti, în vederea elaborării Strategiei de dezvoltare economico-socială, se află în plină evoluţie.
În acest context la 17.10.2012 a avut loc desfăşurarea primului Atelier de lucru la care au participat reprezentanţii Academiei şi funcţionari publici, consilieri, reprezentanţi ai sistemului educaţional, medical, asistenţei sociale s.a. din raionul Hînceşti. Scopul Atelierului a fost de a identificare puctele forte si punctele slabe
ale sectorului economic, pe de o parte şi ale sectorului social, pe de altă parte.

Conlucrarea dintre Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Consiliul raional Hînceşti, în vederea elaborării Strategiei de dezvoltare economico-socială, se află în plină evoluţie.


În acest context la 17.10.2012 a avut loc desfăşurarea primului Atelier de lucru la care au participat reprezentanţii Academiei şi funcţionari publici, consilieri, reprezentanţi ai sistemului educaţional, medical, asistenţei sociale s.a. din raionul Hînceşti.


Download: buletin-noiembrie.pdf [501.17 Kb] (copieri: 2044)

Citește mai departe

TRANSFORMAREA INDUSTRIEI AGROALIMENTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
Vizualizări: 7701 / Publicat: 30-10-2012, 20:53 /
Dr. Victor MOROZ
Dr. Mihail POISIC
Ignat Anatolie
În primele decenii ale secolului XXI se atestă un nivel foarte înalt de schimbări în sistemul
agroalimentar, atât pe plan global, cât şi pe plan regional şi local. Un sistem agroalimentar cuprinde un
set de activităţi şi relaţii care interacţionează pentru a determina tipul, cantitatea, metodele şi actorii
implicaţi în producerea, procesarea, distribuţia şi consumul produselor agroalimentare.

Dr. Victor MOROZ

Dr. Mihail POISIC

Ignat Anatolie

 

În primele decenii ale secolului XXI se atestă un nivel foarte înalt de schimbări în sistemul agroalimentar, atât pe plan global, cât şi pe plan regional şi local. Un sistem agroalimentar cuprinde un set de activităţi şi relaţii care interacţionează pentru a determina tipul, cantitatea, metodele şi actorii implicaţi în producerea, procesarea, distribuţia şi consumul produselor agroalimentare.

 

Download: ind.-algroalim..pdf [228.04 Kb] (copieri: 2923)

Citește mai departe

Правительство Молдовы: выбор между интересами страны и интересами чиновников. Что победит?
Vizualizări: 9695 / Publicat: 11-10-2012, 09:21 /

Михаил Пойсик, доктор экономики


То, что цены на нефтепродукты в Молдове (за минусом акциза) уже многие годы подряд значительно превышают их уровень, как у соседей с Востока, так и с Запада, давно стало притчей во языцех. А после того, как 7 декабря прошлого года наш суд высшей инстанции констатировал, что единовременное установление всеми компаниями, буквально, идентичных прейскурантов является фактом банального совпадения, а ни какого-то там кем-то надуманного картельного сговора, у абсолютного большинства граждан страны сложилось стойкое убеждение в том, что на этом празднике жизни, организованном нефтетрейдерами для себя любимых, вообще вряд ли хоть что-то можно изменить.

 

Download: poisic-gsm.doc [82 Kb] (copieri: 1341)

Citește mai departe

NOTĂ INFORMATIVĂ PRIVIND IMPACTUL SECETEI ANULUI 2012 ASUPRA DEZVOLTĂRII ECONOMIEI REPUBLICII MOLDOVA
Vizualizări: 8913 / Publicat: 16-08-2012, 17:00 /
Republica Moldova este predispusă într-un mod particular hazardurilor naturale datorită
unei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, practicile inadecvate de
cultivare a solului şi schimbările climatice. Mai mult ca atât, din cauza nivelului înalt de
sărăcie în zonele rurale, a vulnerabilităţii agriculturii din Republica Moldova, precum şi a
măsurilor inadecvate de reducere a riscurilor, impactul hazardurilor naturale asupra
economiei ţării este deosebit de grav.

Stratan Alexandru, Bajura Tudor, Victor Moroz

 

Republica Moldova este predispusă într-un mod particular hazardurilor naturale datorităunei combinaţii specifice dintre amplasarea geografică, practicile inadecvate decultivare a solului şi schimbările climatice. Mai mult ca atât, din cauza nivelului înalt desărăcie în zonele rurale, a vulnerabilităţii agriculturii din Republica Moldova, precum şi amăsurilor inadecvate de reducere a riscurilor, impactul hazardurilor naturale asupraeconomiei ţării este deosebit de grav.

 

Download: seceta-2012.pdf [80.02 Kb] (copieri: 2676)

Citește mai departe

<< 1 2 3 4 5 6 7 8 9 >>