MASA ROTUNDĂ

cu genericul: „Problemele utilizării în Republica Moldova a metodologiei de evaluare a sărăciei aplicate în UE”

La 7 decembrie, curent, Secţiа „Politici de dezvoltare socială” din cadrul Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică a organizat masa rotundă cu genericul „Problemele utilizării în Republica Moldova a metodologiei de evaluare a sărăciei aplicate în UE”.

La eveniment  au participat circa 20 de persoane, reprezentanţi atât ai mediului academic cât şi ai ministerelor, dar şi ai societăţii civile. Printre ei s-au enumerat dl. Sergiu Iurcu (şef-adjunct, Departamentul protecţie social-economică, Confederaţia Naţională a Sindicatelor din Moldova),

dl.Vladimir Mariţ (consultant principal, Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor, Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei), dna  Svetlana Furtuna (consultant principal, Biroul Naţional de Statistică) ş.a.

Evenimentul a fost deschis de către   directorul IFES dl Alexandru Stratan, dr. hab., conf. univ., după care au fost prezentate 5 rapoarte cu următoarele tematici şi conţinuturi:

 1. „Abordările metodologice de identificare a sărăciei  şi evaluarea  parametrilor lor principali” (Rojco Anatolii, dr., conf. cercet., Şef secţie, IEFS). Au fost dezoltate următoarele idei:

• S-a realizat evaluarea punctelor forte şi slabe ale conceptului sărăciei absolute, care este principala metodologie în identificarea sărăciei în Republica Moldova.
• Este justificată alegerea în calitate de indicele al bunăstării a indicatorului „cheltuielile de consum”, care reflectă cel mai bine situaţia reală din Republica Moldova.
• Este cercetată problema compatibilităţii bunăstării familiilor de diferite mărimi şi structuri şi efectuată sistematizarea evaluărilor scalelor de echivalenţă, realizate peste hotare, cu scopul de a le utiliza la măsurarea sărăciei în Republica Moldova.
• Sunt cercetate abordările metodologice privind utilizarea conceptului de sărăcie relativă. S-a realizat evaluarea parametrilor esenţiali ai sărăciei relative în rândul populaţiei Republicii Moldova.
• S-a realizat analiza comparativă a nivelurilor sărăciei relative în ţările UE şi Republica Moldova.
• Sunt studiate abordările privind determinarea pragului internaţional al sărăciei a ONU şi evaluată posibilitatea utilizării acestuia în procesul de monitorizare a sărăciei în Republica Moldova. 

 2.  „Abordări metodologice în elaborarea modelului econometric a evaluării sărăciei subiective” (Colesnicova Tatiana, dr., cercet. şt. sup., IEFS).

A fost abordat conceptul de măsurare subiectivă a sărăciei presupune instituirea unei măsuri cantitative a sărăciei prin sondajele reprezentative ale opiniei publice. Aceasta prevede stabilirea pragului sărăciei subiective, prin răspunsul la întrebarea privind venitul minimul necesar gospodăriei. Metoda subiectivă nu ia în considerare indicatorii cantitativi, ci cei calitativi, cum ar fi nivelul de satisfacţie personală sau condiţiile de trai ale gospodăriei. Această abordare se realizează prin intermediul unor sondaje sociologice ale gospodăriilor casnice. Ele sunt larg răspândite începînd cu  a doua jumătate a secolului XX. Raportoarea a trasat următoarele concluzii:

• Conceptul subiectiv presupune stabilirea pragului sărăciei pe baza analizei opiniilor populaţiei despre aceea ce cantitate de resurse este necesară pentru a satisface nevoile minime.
• Reieşind din calculele efectuate, linia subiectivă a sărăciei în a. 2011 în Republica Moldova a constituit 3641,2 lei în expresie bănească şi se aflau 64 % din gospodăriile casnice ale ţării.
• Trebuie de luat în considerare că pragul subiectiv al sărăciei este privit ca fiind alternativă celor de bază: absolută şi relativă.
• Evaluarea sărăciei subiective este importantă pentru dezvoltarea politicii sociale, întrucât cei care în mod subiectiv se identifică ca săraci, de obicei, pretind de a participa în programele sociale pentru săraci, chiar dacă în mod obiectiv nu sunt săraci.

A fost enunţat că nivelul de educaţie are un impact semnificativ asupra riscului de sărăcie. Cu toate celelalte condiţii egale, un nivel mai scăzut de educaţie înseamnă salarii mai mici şi un nivel mai înalt al sărăciei atât la bărbaţi cât şi la femei. Educaţia este unul dintre cei mai importanţi factori de ameliorare a activităţii economice, ocuparea forţei de muncă, ocuparea posturilor şi nivelul veniturilor. În consecinţă, creşterea nivelului şi calităţii educaţiei membrilor gospodăriilor casnice sunt instrumente importante în lupta împotriva sărăciei. Concluzii:

• Сu cât este mai înalt nivelul educaţiei, cu atât sunt mai multe şanse de a găsi un lucru mai bine plătit şi cu aceasta de a micşora posibilitatea intrării în sărăcie.
• Cu riscul înalt de sărăcie se confruntă femeile: lipsa îngrijirii copilului accesibile după preţ nu permite femeilor să participe pe piaţa forţei de muncă după ce apar copii în familie. Mai mult decât atât, concentrarea femeilor în locuri de muncă prost remunerate duce la salarii mici şi vulnerabilitatea înaltă la sărăcie.
• Pe măsura majorării nivelul de educaţie se reduce decalajul dintre femei şi bărbaţi în gospodăriile casnice sărace din Moldova, însă ponderea săracilor în rândul femeilor rămâne mai mare decât ponderea bărbaţilor săraci.

A fost remarcat faptul că spre deosebire de ţările Uniunii Europene, în Republica Moldova nivelul scăzut de viaţă este determinat  nu numai de lipsa mijloacelor băneşti, dar şi de insuficienţa suprafeţei locuibile a populaţiei, şi de condiţiile rele de locuit. Mărimea nu prea mare a locuinţei, lipsa încălzirii centralizate, dotării cu apeduct, asigurarea cu apă caldă tarifele înalte pentru comodităţile comunale reduc calitatea vieţii şi îi expun  riscului de sărăcie. Astfel au decurs umrătoarele concluzii:

• Condiţiile locative precare influenţează sănătatea, bunăstarea  socială şi  capacitatea de muncă,  demografia  populaţiei. Îmbunătăţirea condiţiilor de locuire, a comodităţilor comunale poate fi atinsă prin elaborarea programelor complexe şi pe termen lung de asigurare  a gospodăriilor casnice cu nivel scăzut de venituri.
• Pentru îmbunătăţirea   condiţiilor locative ale populaţiei  este necesar un complex de măsuri.  Printre ele se enumără concentrarea resurselor publice de investiţii pentru dezvoltarea infrastructurii inginereşti, construcţia locuinţelor  municipale  numai pentru  păturile sărace ale populaţiei; atragerea mijloacelor  băneşti ale populaţiei în construirea de locuinţe în baza creditului ipotecar pe termen lung în condiţii preferenţiale; asigurarea  cu indemnizaţii locative a numărului crescând  de nevoiaşi.

Având în vedere experienţa mondială, sunt elaborate unele măsuri care pot contribui la reducerea sărăciei în Republica Moldova. Drept concluzie este considerat că ar fi oportun de a introduce pentru familiile puţin asigurate:

• Tichete pentru produse alimentare;
• Subvenţii locative.

În urma discuţiilor au fost formulate un şir de concluzii şi  recomandări cu caracter practice care va contribui substanţial la perefecţionarea utilizării şi ajustării metodologiei de evaluare a sărăciei aplicate în UE ţi în ţara noastră.