Pagina principală » Noutăți și evenimente » Noutati » Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”

Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”
Vizualizări: 397 / Publicat: 28-10-2020, 14:49 /

 

 Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”

În data de 23 octombrie 2020 în cadrul Institutului Național de Cercetări Economice și-a desfășurat lucrările online conferința științifică internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”.

Evenimentul organizat a constituit o platformă academică de dezbateri asupra problemelor actuale cu care se confruntă țările din regiune în contextul pandemiei COVID-19. Conferința a reunit cercetători ştiinţifici din cadrul instituţiilor de cercetare, universități și organizații non-guvernamentale din Republica Moldova, România, Ucraina și Belarus. Au participat în total 87 de persoane, dintre care 30 de peste hotare. În urma discuțiilor științifice au fost formulate recomandări practice ce țin de atenuarea efectelor negative ale pandemiei în domeniile economic, social și demografic.

În plenara conferinței au luat cuvântul, dr. Anatolie Topală, Secretar general al Ministerului Educației Culturii și Cercetării și dr. Iuliana Drăgălin, Secretar de stat al Ministerului Economiei și Infrastructurii.

În cadrul sesiunii plenare a fost lansată o nouă ediție a raportului „Tendințe în economia Moldovei”, prezentată de directorul INCE, prof. Alexandru Stratan și dr. Olga Timofei, care a inclus dinamica indicatorilor economici și sociali în prima jumătate a anului 2020.

În cadrul sesiunii  „Tendințe economice recente și prognoze” au fost prezentate 7 rapoarte, dintre care 4 rapoarte ale cercetătorilor din Republica Moldova și 3 rapoarte din România. Subiectele abordate în cadrul discuțiilor și dezbaterilor au fost cu privire la efectele negative ale COVID-19 și perspectivele economice, iar accentul a fost pus pe: specificul activității instituţiilor publice în contextul pandemiei; depășirea unor probleme în sistemul de asistență socială; dificultățile întâlnite de întreprinderile mici și mijlocii în criza pandemică; modelarea structurală a PIB-ului; repere pentru politica de atragere a investițiilor și de sporire a competitivității exporturilor în Republica Moldova; oportunități de dezvoltare a strategiilor naționale de bioeconomie etc.

Discuțiile în cadrul sesiunii s-au finalizat cu următoarele concluzii și recomandări principale:

  • Viziunea guvernelor este necesar de orientat către obiectivul de acoperire a deficitelor, de plată a datoriilor externe și de intervenție rapidă în soluționarea problemelor structurale grave.
  • Adaptarea IMM-urilor la „noua realitate”, asigurarea flexibilității, creativității în strategia lor de distribuție și comercială este imperativă,. Pe lângă suportul financiar al IMM-urilor este esențială și dezvoltarea surselor alternative de finanțare, acordarea suportului tehnic pentru o mai bună gestionare a finanțelor și riscurilor.
  • Atenție sporită trebuie să fie atrasă spre: îmbunătățirea organizării și reglementării legale a ZEL-urilor; crearea unui sistem de clustere și dezvoltarea de proiecte pentru crearea unor zone economice speciale internaționale transfrontaliere integrate.
  • Drept repere importante în stimularea activității investiționale și a competitivității exporturilor ar trebui să servească îmbunătățirea cadrului de reglementare a afacerilor, reducerea poverii acestuia asupra antreprenorilor, crearea instrumentelor necesare pentru susținerea proiectelor investiționale, crearea și consolidarea cadrului instituțional existent.
  • Este oportună reconsiderarea de către țările europene a strategiilor de dezvoltare pe termen lung din perspectiva creșterii rolului componentei de bioeconomie.

În cadrul sesiunii „Economia circulară, finanțe și digitalizare” au participat 24 cercetători ştiinţifici din cadrul instituţiilor de cercetare şi învăţământ din țară și de peste hotare. În calitate de vorbitori au fost personalități marcante din mediul academic precum: prof., dr. Emil Dinga (Academia Română), prof., dr. Maria Gheorghiță (UTM), prof. dr. hab. Larisa Bugaian (UTM), prof. dr. Elena Fuior (UCCM), conf. dr. Victoria Iordachi (INCE), conf. dr. Nelly Amarfii Railean (USARB), conf. dr. Ivan Luchian (IIM „IMI-NOVA”)

Cercetătorii ştiinţifici au abordat probleme majore legate de impactul pandemiei COVID-19 asupra economiei naţionale şi mondiale, au discutat privind posibilitățile moderne ce țin de reconstruirea de după COVID a societății în general și a economiei în particular.

Subiectele principale ale discuțiilor și dezbaterilor științifice au fost: necesitatea trecerii la economia circulară; situația sistemului financiar național și mondial drept urmare a crizei COVID;  conștientizarea faptului că digitalizarea societății și a mediului de afaceri este o necesitate iminentă.

Criza pandemică COVID-19 a generat un complex de probleme financiare cum ar fi: instabilitatea lichidității pieței financiare globale, perturbări globale pe piețele de capital și piața valutară internațională, creșterea datoriei globale, reducerea semnificativă a volumului investițiilor directe, creșterea cererii la activele de adăpost. Inevitabil, aceste probleme vor afecta funcționarea sistemului bancar global și a sistemelor globale de asigurări. Situația actuală de criză este foarte probabil să degenereze într-o profundă criză financiară.

Ideea principală a discuțiilor poate fi rezumată la faptul că criza COVID-19 va duce la o schimbare majoră, iar pentru a face față situației economice create, omenirea trebuie să învețe să gândească neconvențional și realist. Principalele schimbări deja se observă în tendințele prezente cum ar fi: apariția protecționismului economic la nivel național, regional; înlocuirea sistemelor economice ierarhice cu sisteme economice în rețea; înlocuirea vânzării economice a bunurilor de folosință îndelungată cu închirierea lor (și cu preluarea, din partea producătorului, a acestora, la încheierea perioadei de folosință); reducerea infrastructurii sociale a transportului și creșterea infrastructurii individuale a acestuia; digitalizarea, cum ar fi: „telemuncă” și „muncă de la domiciliu”; înlocuirea turismului fizic cu cel virtual, etc.

În cadrul sesiunii „Economia agroalimentară și antreprenoriat” au participat 26 de persoane, au fost prezentate 17 rapoarte, dintre care 4 ale cercetătorilor din România și Ucraina. Subiectele abordate s-au axat pe evoluția preferințelor consumatorilor privind procurarea produselor animaliere în perioada pre-pandemică și pandemică, impactul pandemiei asupra modificării prețurilor la produsele alimentare în România; provocările actuale în sectorul agroalimentar din Ucraina; dezvoltarea serviciilor agricole, evaluarea unităților economice agricole, comerțul cu produse agroalimentare, ocuparea în sectorul agrar, calitățile solului și managementul riscurilor în Republica Moldova în contextul pandemiei COVID-19.

Ca rezultat al dezbaterilor, participanții conferinței au ajuns la următoarele concluzii:

  • Răspândirea COVID-19 a avut un impact asupra: piețelor alimentare interne și internaționale: venitului și ocupării forței de muncă; asigurării securității alimentare și a nutriției la nivel mondial și național. În sectorul agroalimentar, producția primară, prelucrarea, comerțul, logistica (atât internă, cât și internațională), cererea finală au fost afectate de pandemia COVID-19.
  • Sectorul agricol al Republicii Moldova și al țărilor vecine se confruntă cu o serie de provocări atât de criză, cât și sistemice care afectează anumite elemente ale lanțului valoric: riscurile aprovizionării cu resurse ca rezultat al întreruperii lanțurilor valorice internaționale; blocarea lanțurilor de vânzări locale și internaționale; încetinirea negocierilor privind accesul pe piețele externe etc.
  • În contextul pandemiei, sectorul agroalimentar este afectat de următorii factori: restricțiile impuse pentru industriile care furnizează resurse, ceea ce duce la dificultăți în achiziționarea de semințe și îngrășăminte; creșterea numărului de comenzi de la supermarketuri pentru a evita lipsa anumitor categorii de bunuri; dificultăți în vânzarea produselor pentru micii producători agricoli etc. Pe de altă parte, este observată o cerere relativ stabilă pe segmentul produselor de bază – pâine, carne, ouă și lapte.
  • Provocarea cu care s-a confruntat agricultura din Moldova și țările vecine în acest an este seceta care a afectat semnificativ recolta. Factorii climatici în asigurarea durabilității aprovizionării și consumului de produse agricole devin din ce în ce mai distructivi. Prin urmare, seceta face ca problema degradării terenurilor și a deficitului de apă să fie extrem de urgentă.

În cadrul sesiuniiPiața muncii, nivelul de trai și consumul populației” au participat cercetători științifici din Republica Moldova,regiunea transnistreană, România și Ucraina, în total 24 de raportori, dintre care 11 de peste hotare. Domnul Alexandru Lucian Manole, Rector al Universității ARTIFEX din București a fost în calitate de moderator al sesiunii și a prezentat raportul privind procesul de digitalizare în domeniul educațional în condițiile crizei pandemice. Un șir de lucrări au prezentat colegii de la Institutul de Cercetare a Calității Vieții al Academiei Române și de la Universitatea ARTIFEX din București. În urma discuțiilor s-au conturat următoarele recomandări:

- implementarea unui sistem centralizat unificat de plată pentru asistența medicală care va putea oferi un răspuns rapid la pandemie (raportor – dr. Corina Caușan, USPEE, Moldova, regiunea transnistreană);

- preîntâmpinarea proliferării unor forme de infracţionalitate specifice perioadei pandemice, cum ar fi: traficul de produse medicale, de substanţe farmaceutice şi echipamente de protecţie; furtul; înşelăciunea prin telefon; criminalitatea informatică; contrabanda cu migranţi (raportori – dr. Simona Mihaiu, Dr. Simona Maria Stănescu, ICCV, România);

- abordarea problemei malnutriției copiilor sub ambele sale forme: subnutriția și obezitatea, a problemei individualizării nutriționale la copii și consecințelor unui stil alimentar inadecvat sau dezechilibrat – aspecte care scapă programelor nutriționale publice pentru copii (raportor – dr. Daniel Arpinte, ICCV, România);

- evidențierea crizei de planificare declanșate de pandemie care scoate la iveală erori structurale de design urban și teritorial care au însoțit dezvoltările necontrolate din ultimele decenii și care au determinat: lipsa acută a spațiilor de locuit individuale; lipsa sau insuficiența dotărilor și echipamentelor urbane; densitatea excesivă a multor țesuturi urbane și sub-optimală a celor rurale (raportori – dr. Cătălin Berescu, dr. Simona Maria Stănescu, ICCV, România).

La lucrările sesiunii științifice „Migrația și dinamica demografică” au participat 19 persoane,dintre care 7 din România, Ucraina și Belarus. Aici, s-a îmbinat un amalgam de studii tematice, actuale pentru fiecare țară participantă, cu referire la implicațiile pandemiei și a crizei COVID-19 asupra diferitor categorii ale populației: familia cu copii sub 18 ani, elevii din învățământul gimnazial și liceal, vârstnicii, persoanele cu dezabilități, migranții de muncă, populația economic activă, asistenții sociali. De asemenea au fost discutate subiecte cu privire la efectele pandemiei asupra proceselor demografice precum mortalitatea, fertilitatea, migrația, situația epidemiologică.

Rezultatele studiilor prezentate în cadrul sesiunii, confirmă gravitatea problemelor în contextul pandemiei COVID-19 şi amplificarea riscurilor preexistente asupra populației: acces limitat la servicii medicale şi sociale; inechitate în educație; dificultăți în concilierea rolurilor familiale și profesionale; aprofundarea sărăciei etc. La nivel comunitar, intensitatea impactului pandemiei COVID-19 este dependentă de numărul de infectări şi decese, severitatea măsurilor impuse, reducerea volumului de remitențe, consecințele calamităților naturale etc. Importante în acest sens sunt suportul social, economic, comunitar oferit de autorități, de instituțiile de resort, de societatea civilă, organizațiile donatoare și voluntari.

Recomandările configurate în cadrul sesiunii accentuează necesitatea unor acțiuni de ameliorare și gestionare a impactului pandemiei COVID-19 orientate echitabil pentru diferite categorii ale populației; sporirea capacității instituționale a sistemului medical și în special a medicinii preventive; crearea unui centru comun de informare pentru actori-cheie cu platforme online pentru întrebări și răspunsuri; stabilirea unui fond de rezervă pentru ajutorarea păturilor vulnerabile; susținerea business-ului mic şi mijlociu prin acordarea de subvenții, compensații ș.a.

 

 

Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”

Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”

Conferința Științifică Internațională „IMPLICAȚIILE ECONOMICE ȘI SOCIALE ALE PANDEMIEI COVID-19: ANALIZE, PROGNOZE ȘI STRATEGII DE ATENUARE A CONSECINȚELOR”