Institutul Naţional de Cercetări Economice a lansat o nouă ediţie a publicaţiei semestriale de analiză economică "Tendințe în Economia Moldovei" (Semestrul I, 2023, nr. 49). Conținutul acesteia poate fi descărcat accesând link-ul:
REZUMATUL EDIŢIEI
Producția
Pentru anul 2023 în semestrul I produsul intern brut a atins o valoare de 133 914.1 mil. MDL (în prețuri curente), astfel, în termeni reali, prezentând o descreștere cu 2,3% față de semestrul I al anului 2022.
În prima jumătate a anului 2023, producția industrială a înregistrat o descreștere semnificativă de 7,6% (serie brută) comparativ cu perioada similară a anului 2022. Rezultatele respective sunt cauzate de diminuarea industriei extractive cu 10,0% și a industriei prelucrătoare cu 9,5%. În perioada respectivă doar producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă și aer condiționat a înregistrat o ușoară creștere de 0,4% comparativ cu prima jumătate a anului 2022.
Producția agricolă globală (în gospodăriile de toate categoriile) în primele șase luni ale anului 2023 a înregistrat o diminuare de 1,0% comparativ cu perioada similară a anului 2022. Rezultatul obținut a fost condiționat ca urmare a reducerii producției animaliere, care în perioada dată s-a redus cu 1,4% f.p.s.a.p., însă, în același timp, a crescut producția vegetală cu 2,7% comparativ cu perioada similară a anului 2022.
În prima jumătate a anului 2023, investițiile în active imobilizate au atins cifra de 12 221,0 mil. MDL, care comparativ cu perioada similară a anului 2022 au înregistrat o diminuare cu 4,9% (în prețuri comparabile). Rezultatul obținut este o urmare a descreșterii investițiilor în imobilizărilor corporale, care deținând o cotă de 97,2% dint totalul investițiilor în active imobilizate în prima jumătate a anului s-au redus cu 5,1% comparativ cu perioada similară a anului precedent. În același timp, investițiile în imobilizările necorporale au crescut cu 4,4% f.p.s.a.p.
În prima jumătate a anului 2023, volumul mărfurilor transportate pe toate tipurile de transport a atins cifra de 8 195,5mii tone, o cifră net inferioară celei a anului precedent cu 11,3%. De asemenea, și parcursul total al mărfurilor în perioada respectivă s-a micșorat cu 4,9%, astfel atingând cifra de 2 708,2 mil. tone-km. Rezultatul obținut se datorează reducerii volumului de mărfuri pe toate căile de transport, excepție fiind pe cale aeriană, care cu toate că în perioada respectivă a crescut cu 43,3% f.p.s.a.p., deține o cotă de doar 0,01% din volumul total de mărfuri transportate. Astfel, volumul mărfurilor transportate pe cale feroviară în perioada respectivă s-a redus cu 15,8%, pe cale rutieră s-a diminuat cu 10,2% și pe cale fluvială cu 1,2% față de perioada similară a anului precedent.
În prima jumătate a anului 2023, prin intermediul agențiilor de turism și al tur operatorilor au fost acordate servicii pentru 173 440 de turiști și excursioniști. Această cifră prezintă o creștere semnificativă de 22,1% față de numărul de turiști și excursioniști înregistrați în perioada similară a anului precedent. Rezultatul dat s-a datorat majorării a celor trei tipuri de turism, însă în mod diferit și anume, turismul receptor a crescut cu 58,6%. f.p.s.a.p., turismul emițător s-a majorat cu 22,2% și turismul intern cu 11,1%.
Preţuri şi rate de schimb
În prima jumătate a anului 2023, inflația s-a menținut la un nivel semnificativ (cca. 20,4% f.p.s.a.p.), fiind influențată de presiunile inflaționiste anterioare, ajustările tarifare, condițiile meteorologice nefavorabile și alți factori de ordin intern și extern. Cu toate acestea, cererea internă redusă și evoluțiile rata de schimb a monedei naționale au avut un efect de reducere a inflației. De asemenea, scăderi au înregistrat și prețurile în sectorul industrial, contribuind la atenuarea presiunilor inflaționiste. Totuși, incertitudinea privind inflația pe termen scurt și mediu rămâne ridicată datorită situații precare la nivelul securității regionale și volatilității prețurilor la energie.
Ritmul anual de creștere al inflaţiei de bază în prima jumătate a anului 2023 a constituit cca 13,2%, în scădere 1,2 p.p. față de aceeași perioadă a anului precedent.În expresie trimestrială, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, inflația de bază a înregistrat o creștere de 3,6 p.p., atingând 15,7% în primul trimestru, iar apoi o reducere de 5,9 p.p., ajungând la 10,8% în al doilea trimestru.
Evoluția ratelor de schimb ale monedei naționale. În perioada ianuarie – iunie 2023 moneda națională s-a apreciat ușor față de principalele monede de referință. În raport cu dolarul SUA leul moldovenesc s-a apreciat 0,4% iar față de moneda euro, aprecierea a constituit cca 1,6% f.p.s.a.p. În semestrul I 2023, cursul mediu nominal de schimb față de principalele valute de referință a fost de 18,4 MDL/USD şi 19,9 MDL/EUR.
Politica monetară
În prima jumătate a anului 2023, Banca Națională a Moldovei a reacționat la diminuarea presiunilor inflaționiste prin adoptarea unei politici monetare mai relaxate. Această decizie a fost marcată de o reducere semnificativă a ratei de bază a dobânzii, care a scăzut de la 20% în ianuarie 2023 la 6% în luna iunie 2023. Prin relaxarea condițiilor monetare, BNM tinde să încurajeze consumul prin facilitatea împrumuturilor și investițiilor
Rata rezervelor obligatorii. Nivelul ratelor de rezerve obligatorii în semestrul I 2023, au fost de 34 % la rezervele obligatorii la mijloacele atrase în MDL și valute neconvertibile și de 45% la mijloacele atrase în valute convertibile. Prin menținerea acestor rate la nivelul precedent, BNM asigură că băncile continuă să aibă o bază solidă de capital pentru a face față riscurilor și să gestioneze cantitatea de bani disponibilă în economie. Aceasta este o măsură importantă pentru a preveni inflația excesivă și volatilitatea economică.
În prima jumătate a anului 2023 ritmul de creștere a masei monetare s-a accelerat semnificativ în comparație cu perioada similară a anului precedent. Aceasta indică o expansiune a ofertei de bani în economie. Creșterea volumului de depozite la termen și la vedere au determinat modificări semnificative și în structura masei monetare, pe seama diminuării ponderii depozitelor în valută străină în total masă monetară.
Finanţele publice
În primul semestru al anului 2023, sectorul financiar a înregistrat o creștere moderată, reflectată în indicatorii economico-financiari. Veniturile bugetului public național au crescut semnificativ în această perioadă, cu o majorare de 10,5% față de aceeași perioadă a anului 2022. Această creștere a veniturilor a fost rezultatul atât al veniturilor fiscale, cât și al celor nefiscale, precum și al majorării unor taxe și impozite. În ceea ce privește cheltuielile bugetului public național în primul semestru al anului 2023, acestea au atins suma de 54226,6 milioane de lei moldovenești, în creștere cu 20,2% față de perioada similară din 2022. Cu toate acestea, creșterea cheltuielilor a fost mai mică decât creșterea veniturilor, cu impact preponderent din partea cheltuielilor sociale, care au reprezentat aproximativ 55% din totalul cheltuielilor publice din acea perioadă. Astfel, rezultatul execuției bugetului public național în primele șase luni ale anului 2023 a fost un deficit de 7163 milioane de lei moldovenești, în creștere de două ori față de aceeași perioadă a anului precedent. În ceea ce privește datoria publică, la sfârșitul lunii iunie 2023, ponderea datoriei sectorului public în PIB a scăzut la 33,5%, cu o reducere de 3,3 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului anterior. În plus, în primele șase luni ale anului 2023, granturile au înregistrat o creștere de 3,5 ori față de perioada similară din 2022.
Sectorul bancar
Indiferent de impactul negativ al crizei pandemice și a războiului din țara vecină, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat evoluții pozitive în prima jumătate a anului 2023, menținându-și suficiente lichidități, crescând activele și creditarea și rămânând bine capitalizat. Cu toate acestea, s-au înregistrat scăderi ale depozitelor atrase noi, de 14,5% față de perioada similară din 2021, ca urmare a retragerilor din prima parte a acelui an. Activele totale ale sistemului bancar moldovean au crescut cu 9% în primele opt luni ale anului 2023, ajungând la 143006,2 milioane de lei moldovenești față de finalul anului 2022. Veniturile obținute din creditare și din investițiile la Banca Națională a Moldovei (rezerve obligatorii) au înregistrat creșteri semnificative. Rezervele de lichiditate ale sectorului bancar continuă să depășească limitele prudente impuse de Banca Națională a Moldovei, pregătindu-se pentru eventuale schimbări nefavorabile. Totuși, volumul creditelor neperformante a crescut cu 9%, iar ponderea acestora a crescut cu 0,38 puncte procentuale față de trimestrul al II-lea al anului 2023. În această perioadă, profitabilitatea băncilor a crescut cu 1,5 ori. Ca urmare, valoarea creditelor expirate și a celor neperformante a crescut, determinând o ușoară înrăutățire a calității portofoliului de credite în comparație cu finalul anului precedent..
Sectorul extern
Deficitul contului curent al balanței de plăți, s-a micșorat comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului 2022. Raportat la PIB, contul curent a constituit 12,4%. Contul de capital în perioada ianuarie-iunie 2023 a înregistrat un excedent de 24,67 mil. USD, comparativ cu deficitul de 9, 63 mil. USD din perioada similară a anului precedent. Contul financiar, s-a soldat cu intrări nete de capital în valoare de 971,25 mil. USD, ca urmare a majorării nete a pasivelor rezidenților față de nerezidenți, precum și a scăderii nete a activelor financiare externe ale rezidenților.Poziția investiţională internaţională, la 30.06.2023, a constituit -6613,27 mil. USD, fiind cu 6,9% mai puțin față de sfârşitul anului 2022. Poziția investiţională internaţională raportată la PIB a constituit 43,4%. Volumul transferurilor băneşti din străinătate prin intermediul băncilor în favoarea persoanelor fizice, a constituit 900,84 mil. USD. Transferurile bănești, comparativ cu perioada similara a anului a fost în creștere cu 5,3%.
Valoarea comerţului exterior cu bunuri în perioada ianuarie-iunie a anului 2023, a înregistrat o scădere cu 3,4% faţă de perioada similară a anului precedent. Astfel volumul comerțului extern de bunuri în această perioadă a constituit 6413,8 mil. USD. Exporturile de bunuri înregistrând diminuări cu 10,9%, comparativ cu perioada similară a anului precedent ianuarie-iunie 2022. Astfel, exporturie de bunuri în perioada analizată au constituit 20452,2 mil. USD. Importurile de bunuri au crescut cu 0,5%, constituind în perioada analizată 4371,6 mil. USD. Decalajul dintre exporturile și importurile de mărfuri a determinat acumularea în acestă perioadă ianuarie-iunie 2023 a deficitul balanței comerciale a fost de 2329,4 mil. dolari SUA, cu 270,2 mil. USD, cu 13,1% mai mare, decât cel înregistrat în perioada corespunzătoare din anul 2022. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-iunie 2023 a fost de 46,7%, în scădere cu 6,0 p.p., comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022.
Mediul de afaceri
Evoluția întreprinderilor noi înregistrate pe parcursul semestrului I 2016-2023 se caracterizează, în mare parte, prin tendințe anuale de diminuare a numărului de înregistrări, cât și creșteri a numărului de întreprinderi înregistrate față de perioada similară a anului precedent (S I al anilor 2017, 2021 și 2023). Numărul întreprinderilor înregistrate în S I al anului 2023 a marcat o creștere de 19,6% comparativ cu anul precedent. Astfel, potrivit datelor Agenției Serviciilor Publice, în Registrul de stat în prima jumătate a anului 2023, au fost înregistrate 3881 întreprinderi noi.
În primul semestru al anilor 2016-2023 numărul de întreprinderi radiate a marcat tendințe anuale de creștere f.p.s.a.p., cu excepția anilor 2021 și 2022. Totodată, în S I 2023 numărul întreprinderilor radiate a marcat o creștere semnificativă cu 84,2% față de perioada similară a anului precedent. Astfel, din Registrul de stat în prima jumătate a anului 2023 au fost radiate 4185 de întreprinderi.
Sectorul social
Piaţa forţei de muncă. În T II din 2023, forța de muncă, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 935,1 mii pers., în creștere cu 3,9% f.p.s.a.p. Totodată, rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a fost de 45,4%, ceea ce este cu 3,1 p.p. mai mult f.p.s.a.p. Totodată, rata de participare la forța de muncă a populaţiei de 15 ani și peste a fost de 45,4%, ceea ce este cu 3,1 p.p. mai mult f.p.s.a.p. Populaţia ocupată în T II din 2023 a fost de 899,6 mii pers., mai mult cu 2,4% f.p.s.a.p. Rata de ocupare a populaţiei de 15 ani şi peste a constituit 43,7%, fiind în creștere f.p.s.a.p. (41,3%). Numărul şomerilor, definit conform BIM, în T II din 2023 a constituit 35,6 mii pers., majorându-se f.p.s.a.p. cu 14,0 mii persoane sau cu 64,8%. Rata şomajului (LU1) la nivelul ţării în T II din 2023 a fost de 3,8%, majorându-se cu 1,4 p.p. f.p.s.a.p. Populaţia în afara forței de muncă din ţară (de 15 ani şi peste) în T II din 2023 a fost de 1124,3 mii persoane, în scădere cu 8,6% f.p.s.a.p. În Trimestrul II 2023 grupul NEET a avut o pondere de 15,1% din populaţia din grupa de vârstă de 15-24 ani, 24,1% - în cazul celor cu vârsta de 15-29 ani și 27,1% - la cei cu vârsta de 15-34 ani.
Remunerarea muncii. În Trimestrul II din anul 2023 câştigul salarial nominal mediu lunar brut în țară a fost în mărime de 12175,9 MDL, majorându-se în termeni nominali cu 17,3% f.p.s.a.p., iar în valoare reală s-a majorat cu 1,3% (cu ajustarea la indicele prețurilor de consum). În sectorul bugetar salariul mediu lunar în T II din 2023 a fost în mărime de 10208,0 MDL, în creștere cu 17,2% f.p.s.a.p., iar în sectorul real – 12852,6 MDL, mai mult cu 17,3% f.p.s.a.p.
Protecţia socială a populaţiei. Conform datelor Casei Naţionale de Asigurări Sociale, numărul pensionarilor aflaţi la evidenţa organelor de protecţie socială la 1 iulie 2023 a constituit 674,7 mii pers. (din care 63,7% femei) sau cu 1,4 mii pers. mai mult comparativ cu 1 iulie 2022. Numărul de pensionari după limita de vârstă a fost de 527,5 mii persoane (dintre care 68,0% femei) sau cu 3,0 mii mai mult f.p.s.a.p. Mărimea medie a pensiei la 1 iulie 2023 a fost de 3664,93 MDL (cu 24,0% mai mare la bărbați decât la femei), ceea ce este cu 531,88 MDL sau cu 17,0% mai mult f.p.s.a.p. Pensia medie pentru limita de vârstă a constituit 3676,75 MDL (cu 20,8% mai mare la bărbați decât la femei), fiind cu 536,28 MDL sau cu 17,1% mai mult f.p.s.a.p.
Minimul de existență. Minimul de existenţă în Semestrul I din anul 2023 în medie pe lună la o persoană a constituit 2867,4 MDL, majorându-se cu 15,4% față de Semestrul I din anul 2022. În oraşele mari (mun. Chișinău și Bălți) minimul de existenţă a constituit 3166,9 MDL, ceea ce este mai mult cu 18,1% față de Semestrul I din anul 2022. Această mărime este cu 12,7% mai mare comparativ cu alte orașe (2808,9 MDL, cu 15,3% mai mult față de Semestrul I din anul 2022) și cu 15,7% mai mare decât în sate (2737,6 MDL, mai mult cu 13,8% față de Semestrul I din anul 2022).
