MONOGRAFIA “STABILITATEA FINANCIARĂ A ECONOMIEI ÎN TRANZIŢIE”
Monografia a fost recomandată pentru publicare de către Consiliul Ştiinţific INCE la şedinţa din 4 martie 2015 (proces verbal nr.2).
Autori:
Rodica Perciun, dr., conf. cercet.
Radu Cuhal, dr., conf. univ.
Dorina Clichici, dr.
Olga Timofei
Viorica Popa
Tatiana Petrova
Redactor ştiinţific: Gheorghe Iliadi, dr. hab., prof. cercet.
Recenzenţi: Galina Ulian, dr. hab., prof. univ.
Angela Timuş, dr., conf. cercet.
Actualitatea şi importanţa monografiei “Stabilitatea financiară a economiei în tranziţie” are la bază urmările, profunzimea si severitatea crizei financiare globale ce a demarat în anul 2007, care au fost amplificate de deficienţele existente în sectorul financiar, precum efectul de levier excesiv, calitatea scăzută şi inadecvată a capitalului şi rezerve insuficiente de lichiditate. Criza a fost agravată de un proces de dezintermediere prociclică şi interconexiunea instituţiilor financiare de importanţă sistemică. Efectele crizei financiare globale au fost resimţite de întregul sistem financiar mondial, în special de cel european.
Crizele financiare sunt o formă pronunţată a instabilităţii financiare şi se manifestă atunci când presiunea este suficient de mare pentru a afecta semnificativ funcţionarea întregului sistem financiar pe o perioadă îndelungată de timp. În acest context, un rol important revine autorităţilor monetare pentru a asigura stabilitatea financiară a statului, prin utilizarea pârghiilor adecvate. Stabilitatea financiară constă în capacitatea şi abilitatea sistemului financiar de a rezista crizelor şi şocurilor sistemice, iar crizele financiare reprezintă survenirea evenimentelor sistemice în sectorul financiar, care au drept consecinţă pierderi economice considerabile şi neîncrederea populaţiei în sistem, ceea ce impune costuri concrete economiei reale.
Astfel, în scopul prevenirii instabilităţii financiare este necesară asigurarea aplicării unor acţiuni de corecţie prompte de către autorităţile de supraveghere pentru stoparea declinului şi activităţilor nedorite ale instituţiilor financiare, supravegherea prudenţială a acestora şi impunerea acoperirii eventualelor pierderi de către acţionarii şi managerii instituţiilor financiare, precum şi suspendarea activităţii acestora care nu dispun de capital suficient. Având în vedere ultimele evoluţii ale pieţei financiare internaţionale, se evidenţiază necesitatea trecerii către o nouă etapă a supravegherii prudenţiale, de la supravegherea contabilă, de verificare a conformităţii instituţiilor cu cerinţele şi normele de prudenţă, la o etapă superioară calitativă orientată spre evaluarea riscurilor la care se pot expune instituţiile de credit prin specificul lor.
În Republica Moldova, sectorul financiar este dominat de sectorul bancar cu o cotă de 96 la sută în total credite oferite economiei de sectorul financiar, de aceea, estimarea riscurilor aferente sistemului financiar-bancar este de o importanţă primordială. În domeniul bancar riscul trebuie privit ca un conglomerat sau un complex de riscuri, adesea interdependente, având cauze comune sau producerea unui tip de risc generând un lanţ de alte riscuri.
Perioada actuală este denumită „era managementului de risc” în domeniul financiar, iar analiza şi gestionarea riscului constituie o sarcină extrem de complexă şi importantă în contextul asigurării securităţii sistemului financiar.
Ţinând cont de rolul de intermediere a fondurilor care le revine băncilor, instabilitatea sistemului bancar poate genera un declin în procesele de creditare şi investiţionale, precum şi insolvabilitatea instituţiilor neviabile.
Investigaţiile, făcute în monografia dată, se bazează pe un sistem de metode de cercetare bine corelat între ele: precum metoda dialectică, normativă, statistică, sinteza, inducţia şi deducţia, metode moderne de diagnosticare cum ar fi: metodele calitative şi cantitative, metode grafice, etc.
Iar noutatea şi aplicativitatea monografiei se datorează, în special, elaborării sistemului de indicatori ai stabilităţii financiare pentru Republica Moldova cu caracter de avertizare timpurie a situaţiilor de criză şi elaborării unor măsuri şi politici privind soluţionarea situaţiilor de criză.
CUPRINS
LISTA CU ABREVIERI |
8 |
Introducere |
9 |
1. FUNDAMENTAREA TEORETICO-METODOLOGICĂ A POLITICILOR ANTICRIZĂ ÎN SCOPUL ASIGURĂRII SECURITĂŢII FINANCIARE A STATULUI |
12 |
1.1. Abordări conceptuale cu privire la noţiunile de stabilitate financiară şi securitate financiară |
12 |
1.1.1. Definirea conceptului de stabilitate financiară |
12 |
1.1.2. Conceptul de securitate financiară vs. stabilitate financiară |
21 |
1.2. Abordarea metodologică a politicilor anticriză pentru asigurarea securităţii financiare a statului |
21 |
1.2.1. Clasificarea măsurilor pentru asigurarea securităţii financiare |
21 |
1.2.2. Analiza măsurilor conceptual-metodologice pentru asigurarea securităţii financiare |
24 |
1.2.3. Abordări teoretico-metodologice a testărilor la stres a instituţiilor financiare |
27 |
1.2.4. Sistemul analitic de evaluare a stabilităţii financiare |
36 |
1.2.5. Aspectele supravegherii prudenţiale şi monitorizării sistemului bancar în contextul asigurării stabilităţii financiare a statului
|
39 |
|
55 |
2.1. Cadrul instituţional european ce reglementează politicile anticriză în scopul asigurării securităţii financiare a statului |
55 |
2.2. Practica internaţională privind aplicarea politicilor anticriză în scopul asigurării securităţii financiare a statului |
61 |
2.3. Promovarea securităţii financiare a sistemului bancar prin intermediul procesului de implementare a principiilor Comitetului Basel |
61 |
2.4. Argumentarea politicilor anticriză ce ţin de securitatea financiară pentru Moldova
|
90 |
|
111 |
3.1. Principiile de selectare a indicatorilor stabilităţii financiare a statului |
111 |
3.2. Indicatorii macroeconomici |
112 |
3.3. Indicatorii socio-demografici |
116 |
3.4. Indicatorii de stabilitate financiara a sectorului bancar |
124 |
3.5. Indicatorii pieţei capitalului |
131 |
3.6. Indicatorii de stabilitate financiară a sectorului de microfinanţare |
141 |
3.7. Indicatorii de stabilitate financiară a sectorului de asigurări |
141
|
4. EVALUAREA STABILITĂŢII FINANCIARE A REPUBLICII MOLDOVA |
143 |
4.1. Analiza stabilităţii financiare a statului prin prisma indicatorilor macroeconomici |
143 |
4.2. Analiza stabilităţii sectorului bancar naţional |
219 |
4.3. Analiza pieţei financiare nebancare prin prisma indicatorilor stabilităţii financiare |
262 |
4.3.1. Stabilitatea pieţei de valori mobiliare |
263 |
4.3.2. Sectorul de microfinanţare prin prisma indicatorilor de stabilitate financiară |
287 |
4.3.3. Analiza sectorului de asigurări prin prisma indicatorilor de stabilitate financiară |
305 |
5. RECOMANDARI CU PRIVIRE LA POLITICILE ANTICRIZĂ ÎN SCOPUL ASIGURĂRII SECURITĂŢII FINANCIARE A REPUBLICII MOLDOVA |
328 |
5.1. Recomandări ce ţin de metodologia mecanismului de asigurare a securităţii financiare a statului |
328 |
5.2. Recomandări privind elaborarea politicilor prudenţiale şi de supraveghere a sistemului bancar prin prisma cadrului normativ internaţional |
336 |
5.3. Conformitatea sistemului de supraveghere bancară al Republicii Moldova cu standardele şi codurile internaţionale |
342 |
5.4. Recomandări privind consolidarea capacităţii de supraveghere a pieţei de capital a Republicii Moldova |
349 |
5.5. Recomandări privind sectorul de microfinanţare |
365
|
ÎNCHEIERE |
370 |
Bibliografie |
372 |
Anexe |
381 |