La 15 februarie, curent, în incinta Institutului de Economie, Finanţe şi Statistică a fost organizată o masă rotundă cu genericul “Elaborarea mecanismelor finanţării venture a activităţii inovaţionale“
La dezbateri au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Agenţiei pentru inovare şi transfer tehnologic, de asemenea au fost prezenţi şi unii agenţi economici interesaţi.
În cadrul întrevederii au fost discutate posibile variante de colaborare prin elaborarea unor studii de marketing pe piaţă, în domeniul sectorului agro-alimentar.
Evoluţia economiei Republicii Moldova poate fi caracterizată printr-un continuu proces de reformare, însă din păcate unul defectuos, care a generat acumularea dezechilibrelor de ordin structural şi funcţional. Astfel, după 20 de ani de independenţă Republica Moldova la capitolul performanţă economică se poate bucura de reuşite modeste. Deficitul de reforme a agravat problemele existente în toate sectoarele economiei naţionale, grăbind transformarea acestora în constrângeri iminente pentru creşterea economică. Noul Guvern, pare să fi conştientizat periculozitatea situaţiei economice a Republicii Moldova. Programul de activitate a guvernului, denotă interesul sporit pentru domeniul economic din partea autorităţilor publice. Pe de o parte, componenta startegică a programului e relativ bine definită prin trasarea obiectivelor finale, care urmează a fi atinse pe termen mediu, iar pe de altă parte, este descries detaliat instrumentariul pe care-l va utiliza Guvernul în realizarea sarcinilor asumate. Trebuie de menţionat că acţiunile cuprinse în program au un caracter general, care chiar dacă reduc din valoarea documentului, nu privează semnificativ calitatea acestuia. Totuşi, adevărata utilitate a acestui document poate fi apreciată doar în cazul promovării autentice a măsurilor incluse în program, în caz contrar acesta va rămâne un produs steril al activităţii intelectuale.
Provocările curente ale securităţii alimentare în Republica Moldova au două dimensiuni principale.
Prima dimensiune caută să menţină şi să sporească abilitatea Republicii Moldova de aînfrunta solicitările alimentare naţionale. Aceasta presupune asigurarea necesităţilor prin producţia agricolă proprie, importul produselor alimentare care nu pot fi produse eficient în Moldova şi exportul produselor care dispun de avantaje comparative.
Autori: Victor MOROZ, dr., conf. cercet, Anatolie IGNAT, cercet. st.
La 27 ianuarie, curent, în incinta Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică al AŞM în comun cu Fundaţia „PRISA”, a organizat o masa rotundă cu genericul „ Problemele şi consecinţele creşterii preţurilor şi tarifelor în Republica Moldova”.
La dezbateri au participat reprezentanţi ai Ministerului Economiei, Ministerului Finanţelor, Ministerului Agriculturii, Ministerului Sănătăţii, Biroului Naţional de Statistică, FISM, Agenţiei pentru Transfer tehnologic şi inovaţional, Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Concurenţei, Inspectoratului Fiscal principal de Stat, Agenţiei Naţionale pentru reglementarea energetică, Centrului de combatere a crimelor economice şi corupţiei, ASEM, USM, UTM, de asemeni au fost prezenţi şi experţi independenţi.
Cостояниe ценообразования в Республике Молдова
Impactul preturilor asupra economiei naţionale
În condiţiile actualei conjuncturi ale economiei mondiale concurenţa reprezintă un adevărat generator al performanţei economice a agenţilor economici, iar competitivitatea – un factor cheie al succesului în lupta concurenţială. Într-adevăr competitivitatea a devenit pe perioada ultimelor decenii un concept pe larg discutat. În acelaşi timp reprezentanţii sferei ştiinţifice nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte definirea acestui concept, factorii care o determină, indicatorii utilizaţi pentru măsurarea acesteia. Au fost elaborate multiple studii de către economiştii străini, inclusiv la nivel mondial sunt anual publicate rapoarte, care au drept scop compararea mediului de afaceri şi al competitivităţii în diferite ţări.
Deşi, conceptul de competitivitate este utilizat în diverse contexte şi nenumărate cazuri de către economiştii naţionali, studiile efectuate la acest subiect sunt încă relativ limitate. Astfel, ţinând cont de cele spuse şi de dificultăţile cu care se confruntă economia naţională, acest studiu are drept obiectiv principal clarificarea conceptului de competitivitate, prin studierea literaturii existente în domeniu şi analiza performanţelor exporturilor ca indicator al competitivităţii naţionale şi sectoriale. Acest studiu, prezintă interes, în contextul în care dezvoltarea economiei naţionale are la bază un model deficient bazat pe consum şi necesită o reorientare spre dezvoltarea exporturilor şi atragerea ISD.
În data de 11 ianuarie 2011, în sala Bibliotecii Centrale a AŞM, a avut loc Adunarea anuală a Secţiei de Ştiinţe Exacte şi Economice. La şedinţă au fost prezenţi Preşedintele AŞM, academicianul Gheorghe Duca, Prim-vice-preşedintele AŞM, academicianul Teodor Furdui, Vice-preşedintele AŞM, m.c. Ion Tighineanu, Vice-ministrul economie, dr. Sergiu Ciobanu, precum şi alţi savanţi din mediul academic. În cadrul Secţiei au prezentat rapoarte de activitate 12 instituţii de profil, printre care s-a numărat şi Institutul de Economie, Finanţe şi Statistică.
Dl Tudor Bajura, Vice-directorul IEFS, a acordat un interviu revistei de profil economic „Profit” cu subiectul „Business mare în agricultură?”.
În rezultatul parcelării terenurilor agricole la începutul anilor 90 ai secolului trecut, agricultura Republicii Moldova a devenit una extrem de fărîmiţată. În consecinţă, la moment în agricultură sunt antrenaţi circa 500 mii de agenţi economici mici şi mijlocii care, cu regret, nu sunt în stare să asigure securitatea alimentară a ţării, fără a mai vorbi de export. În opinia expertului intervievat, soluţia este una – crearea business-ului mare în agricultură.
Vezi aici interviul integral:
