Institutul Național de Cercetări Economice lansează un nou număr al publicației trimestriale „Tendințe în Economia Moldovei”.
Tradițional, în cadrul acestei publicații sunt prezentate:
- Cele mai recente tendinţe ce au marcat activitatea social-economică a țării și o analiză comprehensivă a rezultatelor anului 2019;
- Prognozele privind evoluţia economiei naționale pentru anul 2020.
Publicația integrală poate fi descărcată aici:
Prezentarea generală poate fi descărcată aici:
În anul 2019 economia Republicii Moldova a continuat să înregistreze rezultate în creștere comparativ cu anul 2018, totodată această dinamică similar anului precedent a continuat să tempereze. Principalii factori care au o influență mai puțin pozitivă asupra creșterii, au fost evoluțiile negative din sectorul agricol și situația politică instabilă. După 3 ani consecutivi de creștere, producția agricolă și, corespunzător valoarea adăugată brută generată de acest sector, a fost în scădere comparativ cu anul precedent. Principala cauză a fost clima nefavorabilă. Declinul producției agricole, care rămâne să fie unul din principalele ramuri ale economiei naționale, de obicei influențează negativ și ale tipuri de activități.
Din punct de vedere politic, anul 2019 a fost destul de complicat. Această perioadă s-a caracterizat printr-o incertitudine cauzată de lipsa dialogului dintre forțele politice ceea ce nu a adus plus valoare la dezvoltarea economică a țării, care comparativ cu alte state din regiune este la un nivel extrem de jos.
Creşterea economică atestată în anul 2019 se înscrie în nivelul mediu obţinut în anii 2000-2018. Rezultatele anului au fost negativ influenţate de nivelul sporit de incertitudine în rândul oamenilor de afaceri în legătură cu situaţia politico - economică tensionată din ţară, care a complicat procesul normal al creditării businessului, extinderii implementării investiţiilor private autohtone şi, mai ales, a celor străine.
Luând în considerare situaţia socio-economică creată la moment, INCE a efectuat calculele de prognoză a principalilor indicatori macroeconomici pe anul 2020. Ținându-se cont de impactul pandemiei asupra evoluției economiei naționale și a unor posibile devieri de la normalitate care ar putea avea loc, se estimează o contractare a PIB-ului cu 4% comparativ cu anul 2019. Prognoza efectuată vorbește despre înrăutățirea situației economice în țară, evoluțiile recente, atât pe plan național cât și la nivel global indicând asupra amplificării dinamicii negative. Din această cauză în 2020 nu este exclus să avem o recesiune și mai mare decât cea prognozată. Capacitatea economiei naționale de a se relansa depinde de mulți factori, inclusiv de capacitatea guvernării de a gestiona situația, dar și a populației de a acționa corect.
Au fost elaborate tarifele noi (actualizate) de costuri privind operaţiile tehnologice mecanizate pentru anul 2020.
Documentul poate fi descărcat aici:
Recent, editura Springer a publicat monografia colectivă „Organizational Mindset of Entrepreneurship: Exploring the Co-Creation Pathways of Structural Change and Innovation” (Editori: Ramadani, V., Palalic, R., Dana, L.-P., Krueger, N., Caputo, A.) în seria „Studies on Entrepreneurship, Structural Change and Industrial Dynamics”. Această carte este destinată inovației și gândirii antreprenoriale în cadrul întreprinderilor în contextul schimbărilor structurale.
Monografiia include și un capitol elaborat de cercetătorii științifici din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice - dr.hab. Elena Aculai, prof. Alexandru Stratan și dr. Natalia Vinogradova cu titlu „Features of the Entrepreneurial Mindset of SMEs’ Owners in the Moldavian Unfriendly Environment”. Publicația poate fi accesată la link-ul https://doi.org/10.1007/978-3-030-36951-4_6
Microfinanţarea este un sector tânăr şi în plină dezvoltare, având un potențial considerabil şi un rol important în dezvoltarea socio-economică a unei țări. Ocupând un loc aparte în cadrul sistemului financiar nebancar, microfinanţarea este un motor al creșterii economice în calitate de sursă de finanțare importantă, care, în ultimul deceniu, cunoaște o puternică promovare în lumea întreagă, îndeosebi în țările emergente.
Studiul integral poate fi descărcat aici:
La editura Springer a văzut lumina tiparului monografia colectivă ”Migration from the Newly Independent States: 25 Years After the Collapse of the USSR” în care autori din 15 țări și-au prezentat rezultatele cercetărilor privind migrația internațională din spațiul post-sovietic după 25 de ani de la destrămarea URSS. Această carte cuprinde patru secțiuni tematice importante cu referire la tendințele generale ale migrației internaționale în spațiul post-sovietic, noile țări independente ca țări de origine și destinație, migrația din țările ex-sovietice în vechile centre de gravitație, precum și extinderea migrației din fosta uniune în spațiul european mai larg.
Publicația include și capitolul ”Migration from Moldova: Trajectories and Implications for the Country of Origin” elaborat de cercetătorii științifici din cadrul Institutului Național de Cercetări Economice Tatiana Tabac și Olga Gagauz. Publicația poate fi accesată la link-ul https://doi.org/10.1007/978-3-030-36075-7_7.
Principiile economiei circulare sunt simple: fii cât mai eficient cu resursele pe care le ai, reduce deșeurile și reutilizează ceea ce poți, adică fă mult cu puțin. Aceleași principii au fost cunoscute strămoșilor noștri cu mii de ani în urmă și încă se aplică la milioane de agricultori din toată lumea, mai ales lumea în curs de dezvoltare. Dar odată cu creșterea consumismului în secolul XX, am aruncat planeta din echilibru pentru a alimenta creșterea, fără să luăm în considerare și să înțelegem daunele pe care le provocăm. Intoxicați de o nevoie profundă de a consuma, am acumulat lucruri. Astăzi, consumul nostru ia din ce în ce mai mult forma „accesării”, spre deosebire de „deținerea”, care satisface nevoile noastre, în timp ce îndeplinește sensul mai înalt al scopului dezvoltat anterior.
Studiul integral poate fi descărcat aici:
În prezent omenirea trăiește o situație fără precedent, Coronavirusul sau COVID-19 a șocat întreaga lume prin agilitatea și viteza sa de răspândire.
Conform datelor OMS ”de când a apărut în China la sfârșitul anului trecut, virusul a înconjurat tot globul, ucigând peste patru mii de oameni, îmbolnăvind peste 113.000 și provocând interdicții de călătorie și carantine. Au fost anulate întruniri la nivel internațional și evenimente sportive, peste 290 de milioane de copii nu frecventează școala, iar piețele financiare nu își pot reveni. În unele țări, turismul, o ocupație vitală pentru mulți oameni, a fost practic sistat și multe locații culturale celebre sunt aproape pustii.
Studiul integral poate fi descărcat aici:
