Modernizarea sistemului de pensii presupune atât perfecționarea principiilor de funcționare a acestuia, cât și modificarea corespunzătoare a normelor de pensii. În aceste scopuri, este indicat de a utiliza experiența străină și, în primul rând experiența europeană de reformare a sistemelor de pensii. Totodată, este necesar să se țină cont de diferențele existente dintre sistemele de pensii ale țărilor UE și sistemul de pensii al Republicii Moldova, precum și de particularitățile de dezvoltare ale celui din urmă. Aceasta determină necesitatea evaluării evoluției sistemului de pensii în Republica Moldova, identificarea tendințelor de modificare a normelor de pensii, determinate de implementarea actelor legislative și normative corespunzătoare.
Studiul analitic a fost elaborat și finanțat în cadrul Proiectului Program de Stat 20.80009.0807.29 „Perfecționarea mecanismelor de aplicare a instrumentelor inovaționale orientate spre creșterea durabilă a bunăstării populației Republicii Moldova” (2020-2023), înregistrat în Registrul de stat al proiectelor din domeniul științei și inovării din Republica Moldova.
Studiul poate fi accesat aici.
Economia circulară: colectarea deșeurilor : Ghid informativ / Victoria IORDACHI; Viorica POPA; Nicolae POPA. Institutul Național de Cercetări Economice. Cercetări Financiare și Monetare. Chișinău, 2022. 58 p. ISBN 978-9975-3530-3-8. DOI: https://doi.org/10.36004/nier.2022.978-9975-3530-3-8
În acest ghid informativ este realizată o descriere a procesului traseului circularității deșeurilor de la colectare la reciclare, sunt identificate bunele practici în organizarea colectării selective a deșeurilor, precum și soluțiile inteligente existente, care vor permite optimizarea proceselor în cadrul sistemului de management al deșeurilor. Ghidul informativ este destinat mediului academic, instituțiilor de resort, organizațiilor din domeniul protecției mediului, precum și tuturor celor interesați de domeniul economiei circulare și proceselor aferente colectării deșeurilor.
Prezentul ghid informativ a fost elaborat și finanțat în cadrul Programului de Stat - Dezvoltarea mecanismului de formare a economiei circulare în Republica Moldova (2020-2023), înregistrat în Registrul de stat al proiectelor din domeniul științei și inovării din Republica Moldova cu codul 20.80009.0807.22
Ghidul integral poate fi descărcat aici:
În timp ce unele aspecte pot fi soluționate doar de către autorități, mediu privat și instituții, unele procese pornesc de la coșul de gunoi al fiecăruia dintre noi. Cu siguranță mulți dintre cetățeni posedă deja informațiile necesare unei colectări adecvate a deșeurilor și dețin noțiuni de bază cu privire la posibilitățile de reciclare în localitatea lor. Noi, cercetătorii științifici, aprofundăm subiectul pas cu pas, iar conștientizarea și accesul la informațiile pe tema economiei circulare fiind unul dintre acești primi pași înspre responsabilizarea comunității cu privire la adoptarea unor comportamente adaptate la problemele de mediu și dezvoltarea competențelor prietenoase mediului ambiant.
În cadrul Programului de stat 20.80009.0807.22 Dezvoltarea mecanismului de formare a economiei circulare în Republica Moldova, membrii echipei de cercetare au dat start Campaniei de promovare a comportamentelor prietenoase mediului și de informare a populației cu privire la principiile economiei circulare. Astfel, materialul prezentat de către dna Iordachi Victoria, cercetător conferențiar, doctor și științe economice, are scopul de a familiariza publicul cu privire la adoptarea comportamentelor prietenoase mediului ambiant conform principiilor economiei circulare.
Studiul poate fi descărcat aici:
Conflictul militar din țara vecină durează mai mult de trei luni de zile. Republica Moldova la rândul său acordă maximă asistență refugiaților din Ucraina. De apreciat suportul acordat refugiaților de către autorități și de întreaga societate moldovenească. Cazarea, asistența financiară, încadrarea în câmpul muncii, includerea copiilor în sistemul educațional, acordarea serviciilor medicale și sociale etc. permit soluționarea unor probleme stringente ale acestor persoane. Evident, măsurile respective pot acoperi doar o parte din necesitățile stringente ale refugiaților. Însă, deoarece nu este clar cât va dura războiul din Ucraina, este cazul de a vedea care sunt capacitățile și posibilitățile statului Republica Moldova pentru asigurarea integrării socioeconomice ulterioare, posibil și până la naturalizarea deplină, ale unor categorii de refugiați.
Nota analitică este elaborată în cadrul Programului de Stat (2020-2023) 20.80009.0807.21 “Migrația, schimbări demografice și politici de stabilizare a situației”.
Nota analitică poate fi accesată aici:
Originară din China, soia este una dintre cele mai vechi plante de cultură. Deși provine soia din Asia, ea se cultivă mai mult în America de Nord și America de Sud. Printre primele 10 țări producătoare de soia din lume, pe continentele americane sunt 7 la număr, respectiv: SUA, Brazilia, Argentina, Paraguay, Canada, Bolivia și Uruguay. Ceilalți mari producători mondiali de soia sunt China, India și Ucraina. Valoarea mondială a producției de soia constituie circa 66 miliarde de dolari, fiind considerată al șaptelea produs agricol ca cifră de afaceri din lume după: orez, lapte de vacă, carne de bovină, carne de porc, carne de pasare și grâu. Europa importă anual circa 5 milioane tone de soia nemodificată genetic, astfel devenind un mare importator de soia. Din producția europeană de soia ce se produce în Europa se pot asigura doar 50% din întregul necesar.
Documentul integral poate fi descărcat aici:
În data de 11 noiembrie 2021, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a expus consultărilor publice Proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative ce vizează propunerile de politici bugetar-fiscale pentru anul 2022. În acest context, Institutul Național de Cercetări Economice vine cu comentarii vis-a-vis de noile măsuri propuse.
Nota de poziție poate fi descărcată aici:
O problemă de risc major pentru sănătatea populației și a mediului din Republica Moldova este generată de deșeurile toxice, care sunt amestecate cu deșeurile menajere și apoi aruncate la groapa de gunoi. Din păcate, în Republica Moldova gestionarea deșeurilor toxice se bazează pe modelul liniar (colectare-transportare-depozitare) dar nu pe cel circular. Totuși, în prezent, nu este suficientă separarea uniformă a deșeurilor nepericuloase şi periculoase. Separarea deșeurilor periculoase constituie primul pas în activitățile celor 3R, iar în general, cei 3R (Reducere, Reutilizare, Reciclare) nu sunt folosiți în Republica Moldova. Riscul deșeurilor periculoase asupra sănătății umane precum şi asupra mediului înconjurător nu poate fi evaluat numai prin prisma caracterului periculos al deșeului, dar și prin: gradul de periculozitate al deșeului (cuprinzând: volum, concentrație, întindere, etc.); calea de expunere prin care substanța periculoasă trece de la sursă la receptor (cuprinzând așezarea geografică şi hidrogeologică, etc.) și starea receptorului. Astfel, este important de a cunoaște aceste date şi informații pentru evaluarea riscului dat prin producerea, stocarea şi depozitarea de deșeuri periculoase.
Studiul poate fi descărcat aici:
De la obținerea independenței, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de probleme social-economice acute, care în anii `90 au provocat o scădere fără precedent a calității vieții populației. Cu toate acestea, pe măsură ce s-au realizat reforme fundamentale pe termen lung, s-au obținut rezultate importante în dezvoltarea social-economică, ceea ce a contribuit la o creștere semnificativă a calității vieții oamenilor. Aceasta și-a găsit reflectare în dinamica pozitivă a principalilor indicatori ai nivelului și condițiilor de trai ale populației Republicii Moldova.
Analiza integrală poate fi descărcată aici:
Familia este componenta de bază a societății, unul dintre rolurile de bază al acesteia fiind asigurarea continuității ei. Membrii familiei pot fi diferențiați în funcție de gradul lor de dependență de mijloacele de existență de alți membri care le pot asigura. Un grad înalt de dependență determină un nivel mai mare de vulnerabilitate. Așadar, o familie cu mulți copii, cel puțin datorită unui număr mai mare de copii, care cel mai frecvent sunt membri dependenți, are potențialul de a se afla într-o situație socio-economică mai vulnerabilă decât alte familii. Pentru a limita această posibilitate și nu numai din acest motiv, instituțiile de stat, organizațiile non-guvernamentale, iar uneori și întreprinderile comerciale, precum și alți actori socio-economici stabilesc și implementează măsuri de suport socio-economic sau de altă natură a familiilor numeroase (3 copii și mai mulți). Una dintre aceste măsuri care au prins contur recent este cardul de reduceri pentru familiile cu mulți copii (numit și discount card sau altfel - reducard).
Analiza integrală poate fi descărcată aici:
Чтобы быть правильно понятым, начну издалека, точнее, со времен бывшего Советского Союза. Думаю, многим из нас, особенно молодежи, будет полезно узнать, что в течение всего периода своего существования советская власть умудрялась обеспечивать относительно высокий уровень стабильности, а значит – покупательной способности, тогдашнего рубля. И это, не смотря на практически всеобщий дефицит. Дефицит всего и вся, особенно предметов домашнего обихода, одежды, обуви и т.п.
Publicația integrală poate fi vizualizată aici:
